Cum poate ajuta o clătită perfectă la prevenirea orbirii? FOTO+VIDEO

Glaucomul este liderul mondial ce cauzează orbirea ireversibilă. Boala afectează 3,54 % din populaţia mondială cu vârsta cuprinsă între 40 şi 80 de ani. Nu există nici un tratament. Tratamentele sunt orientate pe managementul şi prevenirea ulterioarelor deteriorări suplimentare.

 

Cauza principală a acestor daune este cauzată de presiunea lichidului ocular. Cercetătorii, conduşi de Ian Eames, profesor de mecanică a fluidelor de la University College din Londra, au ajuns la concluzia că pentru a îmbunătăţi o intervenţie chirurgicală pentru glaucom, trebuie privit procesul de coacere a clătitelor. Studiul lor a fost publicat în revista Mathematics Today. Şi anume, urmărirea proceselor fizice la care sunt supuse clătitele atunci când se gătesc. 

 

 

„Clatitele variază în funcţie de forme şi mărimi, iar fiecare are favoritele sale: unii preferă o clătită mică, groasă, cu o suprafaţă netedă în timp ce alţi se bucură de o clătită mare şi subţire, cu „cratere”şi muchii crocante. Am descoperit că variaţiile în textură şi modele rezultă din diferenţele în modul în care apa din aluat se scurge în timpul coacerii şi că acest lucru este în mare măsură dependent de grosimea şi răspândirea aluatului”, a declarat Ian Eames. 

 

Acest studiu despre cum apa din aluat se scurge în timpul coacerii clătitelor poate ajuta la înţelegerea modului cum foile flexibile, precum e retina umană, interacţionează cu fluidele şi vaporii, spre exemplu în cazul glaucomului.

 

 

 

„Noi lucrăm pentru a îmbunătăţi metodele chirurgicale de tratament a glaucomului, care este o acumulare de presiune în ochi cauzată de lichid. Pentru a trata acest lucru, chirurgii au aflat o metodă de a elimina fluidul prin tăierea cu atenţie a foilor flexibile ale sclerei”, a explicat co-autorul studiului Peng Khaw, directorul Centrului de Cercetare NIHR Biomedicale Moorfields Eye Hospital şi Institutul UCL de Oftalmologie.

 

„Îmbunăţim această tehnică de lucru alături de ingineri şi matematicieni. Este un exemplu minunat de cum ştiinţa activităţilor de zi cu zi ne poate ajuta la tratamentele medicale ale viitorului”, a declarat Peng Khaw.

 

Sursa: Cnet

 

Vă recomandăm şi următoarele articole: