Descoperirea unei baze navale pe fundul Mării Egee rezolvă unul dintre marile mistere ale Antichităţii - FOTO+VIDEO

Publicat: 26.06.2016

Dovezile au fost datate în secolul al V-lea î.Hr.

În anul 2001, o echipă de arheologi marini condusă de Bjørn Lovén (Universitatea din Copenhaga) demara ,,Zea Harbor Project”, o investigaţie destinată identificării porturilor ateniene antice Zea şi Mounichia. În 2010, cercetătorii au făcut o descoperire inedită, găsind pe fundul Mării Egee ruinele a şase docuri folosite pentru a adăposti vasele greceşti cunoscute sub numele de ,,trireme”.

Cercetătorii estimează descoperirea bazei navale, construită în urmă cu circa 2500 de ani în zona portului Pireu, este foarte importantă deoarece ea ar putea atesta unul dintre cele mai importante momente din istoria Greciei Antice: Bătălia de la Salamina (480 î.Hr.). Din câte se pare, generalul atenian Temistocle a previzionat invazia perşilor conduşi de Xerxes şi a ordonat construirea unei flote de trireme (navă de război cu trei rânduri de vâsle dispuse la trei niveluri diferite), care urma să fie adăpostită în interiorul unei structuri ce rivaliza ca impozanţă cu Acropolele sau Partenonul.

Zona în care arheologii conduşi de Bjørn Lovén au făcut descoperirea (Foto:sciencenordic.com/GoogleEarthPro)

Deşi s-au dovedit a fi extrem de eficiente în luptă, atât înainte cât şi după Bătălia de la Salamina, triremele puteau fi distruse destul de uşor, nu numai când erau folosite în călătorii lungi sau în războaie, dar şi când erau, pur şi simplu, adăpostite în porturi. În cel din urmă caz, expunerea îndelungată la soare făcea ca lemnul din care fuseseră construite bărcile să se usuce, să se fisureze şi să permită apariţia fungilor în zonele expuse ploilor. Bjørn Lovén este de părere că ruinele pe care le-a descoperit împreună cu colegii săi sunt rămăşiţele unui complex construit în mod special pentru a proteja vasele greceşti de toate aceste pericole.

Arheologii estimează că, la sfârşitul secolului al IV-lea î.Hr., baza navală din Pireu putea adăposti peste 350 de trireme. Docurile în care acestea se aflau aveau o lungime de aproximativ 80 de metri şi o lăţime de 6,5 metri şi aveau încorporate rampe, pe care vasele puteau fi aşezate pentru a fi reparate. Cercetătorii presupun că, pentru a ridica o barcă pe o asemenea structură, trebuiau grupaţi nu mai puţin de 140 de bărbaţi.

Sursa:youtube.com/Videnskabdk

Ideea lui Temistocle de a construi o flotă puternică s-a dovedit a fi extrem de eficientă în timpul Bătăliei de la Salamina. Deşi au fost depăşiţi din punct de vedere numeric (400 trireme la 1000 de vase persane), grecii au ieşit victorioşi, împiedicând o nouă ofensivă a trupelor lui Xerxes în Grecia.

Se estimează că două treimi dintre vasele care au participat la Bătălia de la Salamina erau din Atena. Cel mai probabil, bărcile fuseseră adăpostite în baza navală descoperită de Bjørn Lovén şi colegii săi.