Deşi ne dorim acest lucru, nu suntem făcuţi să fim fericiţi tot timpul

De atunci, au fost realizate sute de studii şi mii de cărţi au fost publicate cu scopul promovării stării de bine şi fericirii oamenilor care ar putea conduce către vieţi satisfăcătoare.

Jennifer Hecht, un filozof care a studiat istoria fericirii, susţine în cartea sa că oamenii experimentează diferite tipuri de fericire care însă nu sunt complementare. Unele tipuri de fericire ar putea intra în conflict cu celelalte. Cu alte cuvinte, experimentarea puternică a unui tip de fericire ar putea submina abilitatea persoanelor de a experimenta şi alte tipuri de fericire, aşadar, este imposibil ca oamenii să experimenteze mai multe tipuri de fericire simultan, la acelaşi nivel.

• Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
• România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE

De exemplu, o viaţă satisfăcătoarea este construită pe baza unei cariere de succes şi un mariaj fericit se desfăşoară pe o perioadă lungă de timp. 

Dilema este adâncită de modul în care creierul procesează experienţa fericirii. De exemplu, majoritatea persoanelor încep o frază cu ,,Nu ar fi frumos să…”. În mod similar afirmă şi persoanele învârstă: „Nu ar fi minunat când…”. Prin acest mod, creierul împarte fericirea în cea trecută şi cea viitoare. Religiile se bazează pe acelaşi concept. fie că este vorba de Grădina Edenului sau de fericirea nemărginită din Rai, Valhalla, fericirea eternă a reprezentat punctul cel mai important al divinităţii.

Majoritatea oamenilor posedă o calitate numită optimism, tendinţă care îi face să creadă că viitorul va fi mult mai bun decât prezentul. De asemenea, psihologii cognitivi au identificat principiul Pollyanna. Ceea ce înseamnă că mintea umană procesează, repetă şi rememorează informaţiile plăcute din trecut mult mai frecvent decât pe cele neplăcute. 

Iluziile despre trecut şi viitor pot fi o parte de adaptare a psihicului uman. Experţii care au cercetat emoţiile cunosc un fenomen numit ,,munca hedonică”. Oamenii muncesc din greu pentru a obţine un rezultat, anticipând senzaţia de fericire pe care o vor simţi atunci. După atingerea acestui scop, oamenii îşi propun altele pentru a resimţi din nou bucuria reuşitei.

Cercetătorii au descoperit că evenimentele pozitive, precum câştigul la loterie sau evenimentele nefericite, precum paralizia unei persoane în urma unui accident, nu au efecte semnificative asupra indivizilor pe termen lung. 

Sursa: Quartz

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: