Prima pagină Cultura

Cum atingem fericirea? O perspectivă ştiinţifică asupra modului în care învăţăm să ne bucurăm

Maria Olaru | 05.24.2013 | ● Vizualizări: 3298

Dacă cineva ne-ar întreba acum: „Ce vă face să fiţi fericiţi?”, probabil că unii dintre noi am spune că o vacanţă, o maşină nouă, mai puţină grăsime corporală, un job nou, găsirea jumătăţii, un copil etc. Dar oare fericirea depinde doar de aceste circumstanţe externe sau ar trebui să mai luăm în calcul şi alte aspecte printre care şi norocul, sau factorii genetici?

Ce-i drept, au existat dovezi ştiinţifice care au demonstrat că fericirea este, într-o anumită măsură, dictată de gene.

În studiul „Genes, Economics, and Happiness” s-a constatat că Variaţia genetică explică aproximativ 33% din variaţia fericirii. Însă aceasta diferă în funcţie de gen (la femei este de 26%, iar la bărbaţi, de 39%) şi tinde se crească odată cu înaintarea în vârstă. De asemenea, specialiştii au găsit dovezi care atestă că variaţia unei anumite gene poate prezice fericirea. Mai exact, indivizii care au o variantă mai eficientă a genei transportoare de serotonină (SLC6A4), au cu 8,5% şi respectiv 17,3% mai multe şanse de a se declara satisfăcuţi de viaţă, comparativ cu restul oamenilor.

Cercetările realizate asupra fericirii au adus informaţii importante legate de sursele bunăstării subiective, iar una dintre constatările importante este aceea că oamenii au un nivel de bază al fericirii care continuă să devină din ce în ce mai puternic de-a lungul timpului. 

Cu toate acestea, nu ar trebui să credem că dacă nu suntem purtători ai acestei variaţii generice vom fi osândiţi la o viaţă privată de fericire şi plină de amărăciune. Există o multitudine de lucruri pe care le putem face pentru a îmbunătăţi aspectele de care depinde fericirea noastră. De fapt, fericirea depinde de alegerile pe care le facem

Din ce în ce mai multe studii arată că „fericirea şi-o mai face omul şi cu mâna lui”, cum spune românul. Există mulţi  factori şi nenumărate tehnici care au fost testate de oamenii de ştiinţă şi s-au dovedit a fi utile. 

Folosind studii şi cărţi de specialitate, mai jos am întocmit o listă cu lucruri pe care le putem face pentru a ne spori nivelul de fericire.

1. Fii recunoscător!

Cel mai important este faptul că recunoştinţa ne ajută să fim mai fericiţi. În studiul „It’s a wonderful life: Mentally subtracting positive events improves people’s affective states, contrary to their affective forecasts”, oamenii de ştiinţă au concluzionat că atunci când ne gândim cum am putea trăi în lipsa unor persoane dragi ne îmbunătăţim stările afective mai mult decât atunci când contemplăm prezenţa respectivelor persoane în vieţile noastre. Ca atunci când realizăm cât de important ne era un lucru abia după ce nu îl mai avem, în această situaţie propusă de specialişti învăţăm să apreciem lucrurile din jur şi să ne bucurăm de ele doar imaginându-ne cum ne-ar fi fără ele.

Pe de altă parte, dr. Jaime L. Kurtz, specialist în psihologie, susţine că ne putem mări gradul de fericire dacă învăţăm să ne bucurăm şi să fim recunoscători pentru lucrurile bune, dar care nu durează mult timp. Potrivit lui Kurtz, în acest fel nu numai că devenim mai fericiţi, dar învăţăm şi să profităm de oportunităţi. Tuturor ne este greu să admitem că nu vom trăi la infinit: părinţii nu ne vor putea fi alături pentru totdeauna, prietenii s-ar putea să se mute în alte state, iar în cele din urmă cu toţii vom îmbătrâni şi ne vom stinge. În mod normal atunci când ne gândim la aceste aspecte ale vieţii devenim trişti sau deprimaţi, însă ceea ce ne arată cercetarea lui Kurtz este că atunci când învăţăm să privim aceste finaluri cu recunoştinţă începem să apreciem mai mult şi să ne bucurăm cum se cuvine de ceea ce avem.

Cel mai bun exemplu care ne indică modul în care recunoştinţa ne face să ne simţim mai fericiţi şi mai recunoscători este un studiu realizat de Thomas Gilovich, de la Universitatea Cornell. Analizând imagini ce surprindeau sportivii premiaţi pe podium la olimpiada de vară din 1992, cercetătorii şi-au putut da seama că cei care s-au clasat pe locul 2, obţinând medalii de argint, păreau mereu mai nefericiţi decât obţinătorii medaliilor de bronz. Acelaşi lucru s-a constatat şi în urma Empire State Games din anul 1994. Motivul? Sportivii care obţin medalii de argint tind să se compare cu cei clasaţi pe primul loc şi astfel regretă că nu au reuşit performanţa de a-i subclasa pe aceştia. Cei care obţin locul 3, în schimb, conştientizează că ar fi putut să nu obţină nicio medalie şi sunt recunoscători că au reuşit să ocupe un loc pe podium. Astfel, în timp ce medaliaţii cu argint trăiesc cu regretul, cei clasaţi pe locul al treilea se bucură mai mult de reuşita lor. 

Recunoştinţa ne face mai buni, spun studiile. Ipocrizia morală apare atunci când o persoană susţine în mod explicit că deţine un standard moral pe care totuşi îl încalcă. Autorii studiului „Moral Hypocrisy, Of Proud and Grateful People” au concluzionat că atunci când oamenii sunt încurajaţi să îşi manifeste recunoştinţa pentru un anumit lucru, au tendinţa de a renunţa la afişarea ipocriziei. 

Totodată, recunoştinţa este unul dintre răspunsurile emoţionale cu implicaţii puternice în relaţiile interpersonale, iar asta a demonstrat-o ştiinţa. În cazul relaţiei de cuplu s-a constatat o mai bună dezvoltare a vieţii în doi atunci când partenerii îşi arată recunoştinţa în timpul interacţiunilor. Aşa că un mic dar acordat partenerului sau prietenului, în semn de „mulţumesc”, ar putea fi o idee bună.

Mai mult, într-o altă cercetare („Pay It Forward: Gratitude in Social Networks”), oamenii de ştiinţă au observat că sentimentul de recunoştinţă naşte reciprocitate ascendentă (care apare atunci când un act de altruism îl determină pe receptor să realizeze la rândul său un act de altruism de care să beneficieze o a treia parte: A îl ajută pe B, iar acest lucru îl motivează pe B să îl ajute pe C). Mai mult, se pare că reciprocitatea ascendenţă determină manifestarea unui lanţ de astfel de acţiuni benefice care, într-o organizaţie sau familie, pot duce la întărirea şi dezvoltarea relaţiilor.

Ce putem face pentru a deveni mai recunoscători? 

Profesorul Martin Seligman de la Universitatea Pennsylvania şi autorul cărţii „Flourish: A Visionary New Understanding of Happiness and Well-being” sugerează să utilizăm una dintre cele mai testate tehnici care ne pot face să fim recunoscători. 

Potrivit lui, tot ce trebuie să facem este să ţinem un jurnal în care, la finalul fiecărei seri, să notăm trei lucruri care ne-au mers bine de-a lungul zilei şi motivele pentru care ele au avut loc. Aceste lucruri pot avea o însemnătate foarte importantă (ca de exemplu „sora mea a dat naştere unui copil sănătos azi”) sau mai puţin importante (precum:„soţul meu mi-a cumpărat ciocolată azi”). Apoi, după notarea fiecărui eveniment de acest gen, trebuie să răspundem tot în scris la întrebarea „Ce a contribuit la producerea acestui eveniment?”. De exemplu, dacă aţi scris „Sora mea a dat naştere unui copil sănătos azi”, atunci răspunsul ar putea fi „În timpul sarcinii, ea a făcut tot ce a trebuit pentru a se asigura că bebeluşul este sănătos”. 

Poate că notarea acestor evenimente şi a motivelor ce au contribuit la producerea lor pare o metodă incomodă sau ciudată, însă dacă reuşim să ţinem un jurnal timp de o săptămână avem mai multe şanse de a deveni mai fericiţi, de a scăpa de depresie şi de a învăţa să fim recunoscători pentru toate lucrurile bune din viaţa noastră. 

De asemenea, este foarte important să ne antrenăm creierul în aşa fel încât să nu păstrăm gândurile referitoare la eşecurile de peste zi. Un astfel de obicei ne va face să ne simţim groaznic, trişti şi morocănoşi. 

2. Dăruieşte!

Nenumărate studii, printre care şi „Doing well by doing good. The relationship between formal volunteering and self-reported health and happiness”, au concluzionat că oamenii care se oferă voluntari pentru anumite cauze se simt mai fericiţi şi mai sănătoşi decât restul lumii. Autorii cercetării sugerează că voluntariatul ne ajută să vedem în perspectivă, astfel încât atunci când ne gândim la vieţile noastre luăm în calcul şi faptul că alţii sunt mai puţin privilegiaţi decât noi. 

Mai mult, pe lângă faptul că altruismul ne ajută să fim mai fericiţi, există şi cercetări care sugerează că trăim mai mult dacă dăruim. Pe scurt, cercetătorii de la Universitatea din Michigan au concluzionat că mortalitatea este mult mai scăzută în rândul indivizilor care îşi ajută prietenii, rudele sau vecinii şi care îşi susţin emoţional partenerii de viaţă. Rezultatele au rămas aceleaşi şi după ce oamenii de ştiinţă au luat în considerare mai multe variabile printre care factorii demografici, personalitatea şi starea de sănătate mintală. 

În aceeaşi ordine de idei,  oamenii de ştiinţă de la British Columbia susţin că donaţiile au un efect benefic asupra stării de sănătate mintală a emiţătorului. În cercetarea lor, participanţii au primit câte 20 de dolari. Jumătate dintre subiecţi au fost sfătuiţi să cheltuiască banii în scop propriu, în timp ce restul au fost rugaţi să cheltuiască banii pentru alţii. Deşi participanţii au crezut că dacă vor cheltui bani pentru propria persoană vor fi mai fericiţi, rezultatele studiului au scos la iveală faptul că ei au atins un nivel mai mare de fericire atunci când au cheltuit banii pentru alţii. 

Alte cercetări au demonstrat că oamenii care fac 5 fapte bune pe zi, prin care îi ajută pe alţii, au un nivel de fericire mai înalt decât restul lumii. Dacă vreţi să încercaţi asta trebuie să vă alegeţi o zi din săptămână în care să vă propuneţi să faceţi 5 fapte bune. Este important să vă alegeţi ziua înainte şi ca totul să fie premeditat. Altfel, dacă la sfârşitul unei zile vă analizaţi acţiunile şi constataţi că accidental aţi făcut 5 fapte bune, efectul nu va mai fi acelaşi. 

3. Savurează viaţa!

Fă-ţi timp să te bucuri de lucrurile pozitive din viaţa ta, de prezenţa persoanelor dragi şi de oportunităţi neaşteptate. Pentru a putea observa toate lucrurile bune care ni se întâmplă trebuie să trăim în prezent. Pe blogul său, PsyBlog,  Jeremy Dean propune două metode prin care să învăţăm cum să „gustăm viaţa”. Unul dintre sfaturile sale este „să fim prezenţi”. Minţile şi gândurile noastre „zboară” chiar şi atunci când realizăm sarcini extrem de importante, însă cu puţină concentrare ne antrenăm creierul să fie atent la detaliile din viaţa de zi cu zi. Cealaltă strategie presupune utilizarea „călătoriilor mentale pozitive în timp”, adică amintirea unor evenimente plăcute sau aşteptarea unora despre care ştim că urmează să se manifeste. Deşi cele două strategii sunt opuse, ele funcţionează deoarece majoritatea oamenilor sunt fericiţi în mare parte din timp, însă atunci când sentimentul de mulţumire îi părăseşte ei fie îşi amintesc întâmplări plăcute, fie stau cu gândul la eventualele evenimente viitoare ce le-ar putea restabili fericirea. 

Viaţa este scurtă şi de aceea trebuie să avem grijă să ne bucurăm de fiecare clipă. Cheia fericirii, însă, constă în perspectiva asupra timpului. Mulţi se sperie când se gândesc la timpul rămas pe lume şi văd doar jumătatea goală a paharului. Studiile indică, însă, faptul că indivizii care învaţă să aprecieze viaţa şi care valorifică timpul profitând de oportunităţi sunt mai fericiţi decât cei care „îşi plâng de milă” gândindu-se că o anumită etapă din viaţă se apropie de sfârşit. Aşadar, ce-ar fi ca în loc să ne întristăm că peste câteva luni se termină facultatea sau că mai avem câteva zile şi ne despărţim de colegii de la actualul loc de muncă pentru că plecăm la o altă companie, să încercăm să profităm de timpul rămas şi să ne maximizăm sentimentele plăcute?

4. Petrece-ţi cât mai mult timp alături de persoane pe care le agreezi!

Cel mai înalt nivel de fericire este asociat cu timpul petrecut alături de oamenii pe care îi apreciem şi îndrăgim. Activităţile sociale precum discuţiile între prieteni şi între membrii familiei sunt responsabile pentru asigurarea zilnică a unui nivel destul de mare din fericire. 

Iar dacă mai şi împărtăşim cu partenerii evenimentele importante de peste zi, fie ele bune sau rele, nivelul de fericire, atât al nostru, cât şi al jumătăţii noastre, creşte considerabil, spun experţii. Şi dacă tot suntem la capitolul fericirea şi relaţiile, atunci nu ar trebui să neglijăm nici rezultatele studiului coordonat de Brad Bushman, de la Ohio State University. În urma acestei cercetări s-a constatat că oamenii se bucură mai mult de un compliment care le întăreşte stima de sine, decât orice altă activitate plăcută realizată în cuplu sau cu prietenii. Una dintre concluziile lui Bushman după acest studiu a fost că societatea tinde să vadă stima de sine ca pe un antidot împotriva relelor ce au loc la nivel social şi se pare că lucrurile chiar funcţionează în acest fel. 

Deşi mulţi dintre noi avem tendinţa de a vedea timpul petrecut la serviciu drept perioada din zi care ne aduce cel mai mic nivel de fericire, doi dintre cei mai importanţi factori de care depinde fericirea ţin de locul de muncă. Care sunt aceşti doi factori? Unul dintre ei este reprezentat de posibilitatea angajatului de a-şi face un prieten bun din rândul colegilor, iar al doilea este gradul în care angajatul îl place şi îl acceptă pe şeful său. Prin urmare, trebuie să avem grijă de relaţiile pe care le formăm la serviciu astfel încât timpul petrecut aici să ne confere un anumit nivel de fericire. 

5. Luptă-te pentru fericirea ta

De obicei, dacă este vorba despre lucruri ceva mai complicate sau de lungă durată, renunţăm la ele chiar dacă ştim că în final ne-ar aduce fericirea. În schimb, suntem adepţii lucrurilor simple şi uşor de obţinut. Asta o dovedesc şi studiile. De exemplu, s-a constatat că tinerii americani sunt de 2,5 ori mai fericiţi atunci când practică un sport sau au un hobby, decât atunci când se uită la TV. Şi cu toate acestea, aceiaşi tineri petrec de 4 ori mai mult timp în faţa televizorului decât făcând sport sau ocupându-şi timpul cu pasiunile lor. De ce există acest paradox? Pentru că omul este atras de lucrurile simple, comode pentru care nu trebuie să depună mult efort.

Petrecerea timpului prin participarea activă este mult mai plăcută şi încurajează competitivitatea, aducându-ne fericire pe termen lung, dar presupune şi efort. Uitatul la televizor, în schimb, chiar dacă nu aduce fericirea (de fapt, studiile subliniază faptul că uitatul la TV scade nivelul de satisfacţie a privitorului, ducând la apariţia anxietăţii), nu presupune efort fizic şi de multe ori nici intelectual. 

6. Fii optimist!

Optimismul este cheia fericirii. Un studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea California a urmărit timp de 8 luni efectele imediate şi cele pe termen lung ale practicării regulate a două activităţi pozitive (exprimarea optimistului şi a recunoştinţei) asupra stării de bine a individului şi au concluzionat că oamenii care rămân optimişti şi care sunt recunoscători pentru binele pe care îl primesc sunt mai fericiţi decât restul indivizilor. La aceeaşi concluzie a ajuns şi Ed O’Brien de la Universitatea din Michigan, al cărui studiu a indicat că persoanele care generează cu uşurinţă gânduri pozitive pot prezice nivelul de fericire pe care îl vor avea în viitor. În schimb, în mod surprinzător, cercetătorul a concluzionat că indivizii care sunt mai mult adepţii gândurilor negative au tendinţa de a subestima posibilitatea ca ceva rău să se întâmple tocmai lor. 

Aşa se explică de ce un alt studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Colegiul de Medicină Albert Einstein din Statele Unite a concluzionat că unii oameni sunt născuţi pentru a fi fericiţi şi a trăi mai mult. Mai exact, experţii au declarat că indivizii cărora le place să râdă şi să se implice în mai multe activităţi ar putea avea „gene ale personalităţii” implicate în acele mecanisme ce asigură longevitatea.

Cu alte cuvinte, optimismul nu numai că ne ajută să atingem mai uşor fericirea, dar ne şi oferă posibilitatea de a trăi mai mult, mai sănătos şi mai preventiv. 

7. Lucrurile mărunte aduc fericirea? Se pare că da.

Cei mai mari duşmani ai fericirii sunt obişnuinţa şi adaptarea. Din nefericire (în acest caz), oamenii se obişnuiesc repede cu lucrurile care le oferă plăcere şi după un timp încep să le considere ca pe restul lucrurilor obişnuite. Este trist,dar adevărat că odată ce ne obişnuim astfel, lucrurile sau evenimentele ce ne aduc fericirea îşi pierd adevărata însemnătate. 

În acest caz, cea mai bună soluţie pentru obţinerea unei fericiri constante este să continuăm să facem lucruri mărunte care ne produc plăcere.

Una dintre cele mai mari probleme ale noastre este aceea că tindem să uităm sau să ignorăm detaliile care contează şi de care depinde fericirea (sau nefericirea) noastră. Studiile au relevat că la baza fericirii stau aceste mici detalii adunate şi nu condiţiile generale de viaţă. Din nefericire, însă, atunci când de facem planuri facem greşeala de a ne gândi la nivel macro şi să ignorăm detaliile de zi cu zi. 

8. Evită cele mai des întâlnite regrete

Bronnie Ware a oferit mulţi ani servicii de îngrijire paliativă persoanelor aflate în ultimii ani de viaţă. În urma acestei experienţe a publicat cartea „The Top Five Regrets of the Dying: A Life Transformed by the Dearly Departing” în care a notat cele des întâlnite regrete pe care le au oamenii la sfârşitul vieţii. Iată topul alcătuit de Ware:

a. Îmi doresc să fi avut curajul să trăiesc aşa cum am vrut eu, nu cum se aşteptau alţii să o fac.

b. Îmi doresc să nu fi lucrat atât de mult.

c. Îmi doresc să fi avut curajul să îmi exprim sentimentele.

d. Îmi doresc să fi păstrat legătura cu prietenii mei. 

e. Îmi doresc să îmi fi permis să fiu fericit. 

Pentru oamenii despre care a scris B. Ware a fost vorba de regrete. Pentru noi ar fi bine dacă am învăţa din greşelile lor şi ar fi vorba de o listă de lucruri pe care să le îndeplinim în viaţă. 

Dar oare cum să ne educăm astfel încât să renunţăm la regrete? 

În primul rând ar trebui să nu ne mai îngrijorăm atât de mult şi de repede pentru orice sau chiar înainte ca lucrurile să se întâmple. De cele mai multe ori avem tendinţa de a supraestima dezamăgirile şi problemele iar asta ne produce mai multă durere şi face ca regretele să fie mai mari. 

Vestea bună este că oamenii se pricep de minune la evitarea autoculpabilizării, ceea ce sugerează că suntem destul de iscusiţi şi la evitarea regretelor atunci când chiar ne dorim asta. 

În al doilea rând trebuie să fim hotărâţi atunci când luăm decizii. Unii oameni cred că este bine să îşi lase o portiţă de scăpare din orice situaţie, însă în realitate asta nu este o soluţie. Când facem o alegere şi nu înlăturăm celelalte opţiuni mintea noastră continuă să se întrebe dacă nu cumva am făcut alegerile greşite. Promovăm o stare continuă de nesiguranţă şi îndoială care ne împiedică să fim fericiţi. Mai mult, studiile au arătat că atunci când ne răzgândim şi revenim asupra unei alte decizii avem parte de mai multe regrete decât într-o situaţie normală. 

În fine, în al treilea rând, ai grijă cum compari situaţiile sau rezultatele unui eveniment. Comparaţiile sociale sunt bune şi motivante însă este bine ca, din când în când, să ne comparăm cu cei care s-au clasat imediat sub noi sau a căror situaţie este mai grea ca a noastră, pentru a ne asigura că nu am uitat să preţuim viaţa.