Zece lucruri fascinante care ţi se întâmplă atunci când dormi

Memorarea

În timpul somnului, creierul reia evenimentele petrecute în ziua care a trecut, le cataloghează şi le stochează în centrele creierului de memorie pe termen lung. Simultan, creierul şterge amintirile inutile, informează Listverse.

• Ionela Cozmiuc și Gianina Van Gronigen, premiate la Gala Mari Sportivi ProSport 2024: „Eram hotărâtă să…
• Președintele Joe Biden l-a grațiat pe fiul său Hunter. Este „o grațiere completă și necondiționată”

Acest proces este esenţial pentru memoria pe termen lung, care la rândul ei este critică pentru funcţionarea adecvată a unui om, aici fiind incluse un spectru larg de procese cognitive, inclusiv învăţarea unor noi mişcări sau acumularea informaţiilor.

Astfel, cu ajutorul acestui proces, mulţi oameni îşi pot aminti cu precizie evenimente specifice care au avut loc în urmă cu zeci de ani.

Presiunea sângelui şi temperatura scad

După 30 de minute de la adormire, corpul începe să-şi coboare temperatura. Acest lucru se întâmplă pentru a încetini metabolismul care permite corpului să doarmă mai multe ore fără să i se facă foame. Ca rezultat, bătăile inimii şi presiunea sângelui scad.

Temperatura scade chiar şi cu 1,1 grade Celsius, ajungând la 35,6, cu un grad mai mult decât instalarea hipotermiei. Deoarece corpul consumă mai puţină energie, nu există riscul de a îngheţa în timpul somnului.

La trezire, presiunea şi frecvenţa bătăilor inimii cresc rapid pentru a face faţă cererii mai mari de energie. Dar pentru o scurtă perioadă, există un dezechilibru, rezultând în lipsă de îndemânare şi gândire înceţoşată.

Paralizia în timpul somnului

Acesta este unul dintre cele mai înspăimântătoare evenimente. Paralizia în timpul somnului presupune că nu te poţi mişca sau nu poţi ţipa în timpul unui coşmar. În timpul somnului REM, atunci când au loc visele, creierul blochează neurotransmiţătorii şi receptorii din muşchi, efectiv paralizând corpul.

Mai mult, există ocazii rare în care acest fenomen poate avea loc chiar când aţipeşti sau te trezeşti, însemnând că eşti perfect conştient dar nu te poţi mişca.

Întinderea articulaţiilor

În timpul zilei, presiunea exercitată pe coloană de gravitaţie face ca vertebrele să se taseze. Ca rezultat, fluidul se scurge dintre discurile vertebrale şi poţi scădea în înălţime chiar şi cu un centimetru. În mod similar, atunci când muşchii spatelui se relaxează pe poziţia orizontală, fluidul se revine în articulaţii, permiţându-i corului să se întindă cu un centimetru în plus.

Lipsa presiunii permite creşterea copiilor şi adolescenţilor în timpul somnului. De fapt, putem creşte doar în timpul somnului, datorită fenomenului deja menţionat şi datorită hormonului de creştere eliberat atunci când dormim.

Somnambulismul

Se estimează că 30% dintre oameni sunt somnambuli. Aceasta reprezintă o condiţie în care creierul este într-o stare de semiconştienţă, efectuând sarcini complexe precum ridicarea din pat, mersul la bucătărie şi chiar condusul, ceea ce poate deveni periculos.

Savanţii nu cunosc cu exactitate ceea ce determină apariţia acestei condiţii, dar o ipoteză de luat în considerare este că are o cauză genetică.

Spasme

Atunci când adormi, corpul se smuceşte, iar acest lucru se întâmplă de fiecare dată. Acest fenomen are loc în momentul în care corpul nu este treaz, dar nici nu doarme.

Nu se cunosc cauzele care duc la acest fenomen. O ipoteză este că sistemul nervos primeşte cu întârziere semnalele primite de la creier pentru a se relaxa.

Creierul foloseşte mai multă energie

În timpul somnului, energia care în mod normal este folosită pentru diversele activităţi din timpul somnului, este redirecţionată către creier.

Acest lucru înseamnă că energia consumată de creier este mai mare în anumite etape ale somnului decât este atunci când suntem treji, precum în REM.

Pierderea greutăţii

Corpul pierde aproximativ 500 de grame în timpul somnului datorită evaporării apei. Aerul din plămâni este fierbinte şi umed. Deoarece camerele sunt mai reci decât 36,7 grade Celsius, aerul pe care îl respiri se contractă, extrăgând umezeala din corp.

Curăţarea creierului

În timpul zilei, celulele creierului şi ale corpului acumulează toxine. Atunci când restul organismului se odihneşte, creierul începe să cureţe. Deschide o valvă care permite fluidului cerebrospinal să curgă de la coloana vertebrală la creier. 

Aşadar, un somn scurt şi neadecvat va lăsa în urmă şi multe toxine în creier şi în restul organismului.

Visele

Deşi sunt extrem de frecvente, oamenii de ştiinţă ştiu mult prea puţine despre acestea. În schimb, sunt cunoscute procesele adiacente, precum procesul de memorare şi curăţarea de toxine, visele rămân o enigmă, în ciuda tehnicii moderne.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cinci mituri despre somn, contrazise de ştiinţă

O oră de somn după-amiaza poate întineri creierul cu până la cinci ani

Ce se întâmplă în creierul nostru atunci când dormim?

Mitul celor 8 ore de somn: cum dormeau strămoşii noştri?