Şi postul, dacă nu este ţinut corespunzător, poate duce la kilograme în plus

Postul reprezintă, pe lângă abţinerea de la hrana de origine animală, şi o implicare într-o călătorie duhovnicească, potrivit purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.

 

„Pe această cale spirituală ne angajăm cu adevărat, abia când facem efortul consistent de a ne abţine din comiterea răului de orice fel în relaţia cu cei din jur, cunoscuţi sau necunoscuţi. În perioada când postim, încercăm să privilegiem binele concret pe care îl putem face altora, iertând, ajutând, dăruind, ascultând, mângâind. Postul nu înseamnă tristeţe, ci sobrietate, iar postind, cu adevărat ne refacem profund relaţia personală cu celălat, nu-i mai trecem cu vederea suferinţa sa de multe feluri. (…) Mai important decât postul alimentar este postul manifestat în planul moral, cel al gesturilor concret bune faţă de ceilalţi, asupra cărora se răsfrânge bunătatea noastră. Există inclusiv un post al cuvintelor, al ochilor, al urechilor. Postul este şi o formă de luptă spirituală cu demonul, care nu ratează ocazia de a ne ispiti şi asedia mai intens în perioada în care noi încercăm să devenim cu adevărat mai buni, încercând să ne facă să capitulăm şi să revenim pe «calea largă» a comodităţilor şi inerţiilor noastre cotidiene”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

 

Postul Crăciunului ţine de miercuri, 15 noiembrie, şi se încheie în 25 decembrie, ziua din Ajunul Crăciunului fiind o zi de post aspru. Acesta aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

 

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.

 

Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin.

 

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.