Home » D:News » Povestea celor patru români curajoşi care au câştigat în timp record cea mai grea cursă de canotaj din lume: 5.000 de kilometri în doar 38 de zile

Povestea celor patru români curajoşi care au câştigat în timp record cea mai grea cursă de canotaj din lume: 5.000 de kilometri în doar 38 de zile

Publicat: 31.01.2018
Pe 27 noiembrie 2017, patru români curajoşi plecau către La Gomera (Spania) locul din care se dădea startul celei mai grele curse de canotaj din lume, ,,Talisker Whiskey Atlantic Challenge''. După 38 de zile petrecute într-o barcă cu vâsle şi 5.000 de kilometri parcurşi, Andrei Roşu, Vasile Oşean, Ionuţ Olteanu şi Marius Alexe s-au întors în România victorioşi, fiind prima echipă ajunsă în punctul de finish din Antigua (Caraibe).

Întregul parcurs al călătoriei nu a fost, însă, lipsit de incidente, dar conform declaraţiilor membrilor echipajului, făcute în cadrul unei conferinţe de presă susţinute marţi, dificultăţile au fost depăşite prin intermediul optimismului şi a dorinţei de reuşită.  Atlantic4 a doborât un alt record pe parcursul călătoriei după ce au reuşit să parcurgă cei 5.000 de km în  38 de  zile, 14 ore şi 32 de minute. Anterior, recordul a fost stabilit la 44 de zile, 20 de ore şi 22 de minute. ”La o săptămână după ce noi am terminat cursa, ajungea la punctul de finish şi echipajul de pe locul doi,” a afirmat Andrei Roşu.

Deşi dorinţa de a participa în cadrul competiţiei a fost în mintea lui încă din 2015, Andrei Roşu a mărturisit că la început a considerat competiţia o nebunie. Anterior plecării către La Gomera, au avut loc antrenamente continue pentru alegerea membrilor echipajului. 

Conform lui Andrei Roşu, cei ce şi-au dorit să facă parte din echipa Atlantic4 au fost puşi să treacă teste dificile atât din punct de vedere fizic, cât şi psihologic. Una dintre provocări fiind de a sorta boabele de orez alb de cele brune pe parcursul a două ore. La baza exerciţiului existând provocarea ţânţarilor ce se izbeau de faţa membrilor echipajului în timp ce vâsleau pe barcă. După formarea întregii echipe, cei patru curajoşi au plecat de pe ţărmul La Gomera pe 12 decembrie 2017.  Pe parcursul călătoriei echipa a înfruntat nenumărate provocări, de la valurile imense ce aproape le-au răsturnat barca, statul în umezeală timp de aproape două săptămâni, cât şi întâlnirea cu o balenă. ”M-am bucurat de cele 38 de apusuri şi răsărituri de soare, total diferite unul faţă de celălalt. Am înfruntat frig, furtuni, valuri de până la 15 metri, lipsa îndelungată a hainelor uscate, dar am găsit soluţii de adaptare la fiecare situaţie”, spune Ionuţ Olteanu, membru Atlantic4. 

Cele trei mari pericole din larg

Anterior plecării, Andrei Roşu susţine că a învăţat care ar putea fi cele trei mari pericole din larg. ”În primul rând te poţi lovi de ţârm, ceea ce nu a fost şi cazul nostru, din fericire. Al doilea risc este să te loveşti de alte ambarcaţiuni şi cel mai periculos moment este atunci când apa este liniştită,” spune Andrei Roşu. Pe parcursul călătoriei, cei patru membri au început să înţeleagă că apariţia curcubeului nu reprezenta un fenomen liniştitor, ci o privelişte ce prevestea iminenţa unei furtuni. În timpul călătoriei, au vâslit cu rândul câte două ore continuu, urmate de alte două ore de odihnă. ”Glumeam şi spuneam cât de privilegiaţi suntem pe ocean încât avem ocazia timp de 12 ore să ne antrenăm >  din două în două ore şi apoi să ne odihnim în locul serviciului,” a afirmat Marius Alexe. ”Aşa am găsit un sistem de a trece mai uşor peste efort,” adaugă el.

”Ne-am dorit să punem steagul României într-o zonă în care nicio altă ţară din sud-estul Europei nu a ajuns”

„Pregătirea minuţioasă fizică şi mentală a acestui proiect a constituit cheia succesului. Traversare Atlanticului a fost o continuare a unui proiect de şlefuire personală, de autodepăşire şi de a crea în jurul meu o comunitate de oameni mai buni. Pe lângă momentele dificile, au fost şi momente frumoase: la fiecare 2 ore de vâslit, când savuram câştigul în lupta cu milele, când ne bucuram şi ne felicitam că ne simţim bine fizic şi psihic şi ne putem continua activitatea conform planificării de acasă. Mă consider privilegiat că am avut ocazia să pun în valoare acest proiect şi să arăt altora din jurul meu că orice se poate, iar România merită să fie cu fruntea sus prin record de competiţie, nu doar mediocra participare”, povesteşte dr. Vasile Oşean, membru Atlantic4. 

”Ne-am dorit să punem steagul României într-o zonă în care nicio altă ţară din sud-estul Europei nu a ajuns,” a adăugat la rândul său Marius Alexe. Aceasta a fost doar una dintre motivaţiile care au stat la baza dorinţei membrilor de a termina cursa primii. 

Sosirea Atlantic4 în Antigua a fost deosebit de emoţionantă. Membrii echipajului au fost întâmpinaţi cu aplauze şi strigăte de bucurie de către familiile, prietenii şi susţinătorii prezenţi pe ţărmul Oceanului Atlantic.

Andrei Roşu, Vasile Oşean, Ionuţ Olteanu şi Marius Alexe au fost susţinut în cadrul demersului lor de către Kaufland România, iar cauza umanitară ce a stat la baza călătoriei celor patru a fost strângerea de fonduri pentru HOSPICE Casa Speranţe. Cu ajutorul celor patru s-au strâns 500.000 de lei ce au ajutat la înfiinţarea unui centru socio-medical la Adunaţii Copăceni, destinat copiilor diagnosticaţi cu boli rare sau limitatoare de viaţă şi familiilor acestora.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
William Shakespeare: „Ai curaj! Șterge-ți ochii! Adesea, căderea e un mijloc de a te ridica mai sus”
William Shakespeare: „Ai curaj! Șterge-ți ochii! Adesea, căderea e un mijloc de a te ridica mai sus”
Modificările cerebrale în cazul autismului, mai profunde decât se știa până acum
Modificările cerebrale în cazul autismului, mai profunde decât se știa până acum
Cum afectează mucegaiul sănătatea oamenilor?
Cum afectează mucegaiul sănătatea oamenilor?
Un dispozitiv minuscul reproduce interfața dintre țesutul uterin și celulele placentei la începutul sarcinii 
Un dispozitiv minuscul reproduce interfața dintre țesutul uterin și celulele placentei la începutul sarcinii 
Test de cultură generală. Câte stomacuri au vacile?
Test de cultură generală. Câte stomacuri au vacile?
Roverul Perseverance a descoperit roci misterioase, ascunse într-un lac marțian antic
Roverul Perseverance a descoperit roci misterioase, ascunse într-un lac marțian antic
Traficul de la orele de vârf ar putea fi descongestionat cu Inteligență Artificială
Traficul de la orele de vârf ar putea fi descongestionat cu Inteligență Artificială
Exploratorul care a făcut pentru prima dată  înconjurul lumii
Exploratorul care a făcut pentru prima dată înconjurul lumii
Cum va fi vremea de Crăciun? ANM a publicat prognoza
Cum va fi vremea de Crăciun? ANM a publicat prognoza
Cum arată Marea Britanie după aproape doi ani de la ieșirea din UE?
Cum arată Marea Britanie după aproape doi ani de la ieșirea din UE?
Valurile de căldură din 2022 au cauzat 20.000 de decese „în exces” în Europa
Valurile de căldură din 2022 au cauzat 20.000 de decese „în exces” în Europa
Milioane de păsări au murit în SUA în cel mai grav dezastru zoosanitar
Milioane de păsări au murit în SUA în cel mai grav dezastru zoosanitar
Două găuri negre s-au unit întâmplător și au creat ceva nemaivăzut până acum
Două găuri negre s-au unit întâmplător și au creat ceva nemaivăzut până acum
Capcana rusească întinsă României. „Cerințele rușilor puneau în joc suveranitatea noastră națională!”
Capcana rusească întinsă României. „Cerințele rușilor puneau în joc suveranitatea noastră națională!”
Cercetătorii au creat ochi în miniatură în laborator. Ce au încercat să afle?
Cercetătorii au creat ochi în miniatură în laborator. Ce au încercat să afle?
Multe planete ar putea avea atmosfere bogate în heliu, potrivit unui studiu
Multe planete ar putea avea atmosfere bogate în heliu, potrivit unui studiu
O nouă specie de tardigradă a fost găsită în dunele de nisip din Finlanda
O nouă specie de tardigradă a fost găsită în dunele de nisip din Finlanda
Mumificarea la egiptenii antici nu a fost niciodată menită să păstreze corpurile, dezvăluie o nouă expoziție
Mumificarea la egiptenii antici nu a fost niciodată menită să păstreze corpurile, dezvăluie o nouă expoziție