Prima pagină D:News

INTERVIU cu scriitoarea italiană Loretta Napoleoni: Nu va fi democraţie în Coreea de Nord

Razvan Tupa | 06.06.2018 | ● Vizualizări: 444
Captură foto Youtube/TED     + zoom
Galerie foto (1)

Economistul şi scriitoarea italiană Loretta Napoleoni a lansat la Bookfest volumul "Coreea de Nord. Între fascinaţie şi teroare" (Editura Corint) şi a vorbit într-un interviu pentru MEDIAFAX despre distanţa dintre mituri şi realitate, dar şi despre feţele naţionalismului în Orient şi în Occident.

Reporter: Ce v-a făcut să scrieţi despre Coreea de Nord după ce aţi devenit cunoscută pentru cărţile legate de finanţarea terorismului?

Loretta Napoleoni: În anii '80, am lucrat pentru o bancă rusească, Moscow Narodny Bank, şi, pentru o vreme, am locuit în Ungaria. Am lucrat acolo la Banca Naţională a Ungariei în timpul regimului comunist, aşa că aveam cunoştinţe din interior legate de blocul sovietic. Coreea de Nord nu a făcut parte din blocul sovietic, dar avea legături economice foarte apropiate cu Rusia. Este adevărat că era ceva diferit, dar am lucrat destul timp într-un sistem economic centralizat, aceasta a fost specializarea mea iniţială. Ştiam Coreea de Nord de la mijlocul anilor '80. Abia după aceea mi-am schimbat specializarea. Citind ziarele, mă gândeam că nu are sens ceea ce găsesc despre Coreea de Nord. Aşa că m-am hotărât să cercetez pe cont propriu. Nu mă gândeam să scriu o carte, voiam doar să înţeleg. Astăzi, în era ştirilor false, dacă vrei să afli ce se întâmplă, trebuie să o faci pe cont propriu. Cum aveam cunoştinţe, am reluat legătura cu diplomaţi care au fost în Coreea de Nord şi, până la urmă, am putut să fac lucrul acesta. Am avut norocul să cunosc oameni care au locuit acolo, potrivit Mediafax.

Reporter: Unele lucruri pe care vi le spuneau foştii diplomaţi erau legate de perspective ale ţării?

Loretta Napoleoni: Cartea a apărut înainte să se producă multe dintre schimbările pe care le vedem acum şi se încheie cu nevoia de soluţii diplomatice. Acum asta vedem, deci analiza lor era, până la urmă, corectă.

Reporter: Ce fel de reacţii aţi avut din Coreea de Nord după publicarea cărţii?

Loretta Napoleoni: Nu am avut niciun fel de semnale din Coreea de Nord, dar nici nu cred că vor fi. Nu este stilul lor. Nici nu mă aşteptam să existe. S-a vorbit foarte mult despre carte în China. Am fost invitată la televiziunea chineză de câteva ori. Acolo răspunsurile au fost pozitive. Ei ştiu mai multe despre Coreea de Nord şi au considerat corectă analiza mea. Faptul că am vorbit despre felul în care economia lor îşi revine, de faptul că sunt pregătiţi pentru o schimbare în relaţia cu China. Mai interesant este că eu cred că este mai uşor pentru Coreea de Nord să treacă prin această schimbare, pentru că, atunci când a fost aceeaşi situaţie, China se confrunta cu o înapoiere mai accentuată. Kim Jong-un a făcut mai multe reforme economice care ar putea pregăti terenul. Un alt lucru interesant ţine de faptul că în China există o atenţie mai mare acordată acestei nevoi de modernizare, având în minte bogăţia de resurse naturale din Coreea de Nord. Acest fapt le-ar facilita accesul la resursele nord-coreene, China ar deveni o poartă pentru comercializarea produselor din Coreea de Nord. Deja există un oraş, Ying, construit chiar pe malul râului Tumen, care e foarte aproape şi de Rusia. Din punct de vedere geografic, vorbim despre un triunghi care poate fi folosit foarte uşor ca poartă logistică pentru comerţul cu lumea întreagă. Oraşul are legături feroviare cu zona centrală a Chinei, dar este la 12 ore de mers cu trenul de Vladivostok. Există multe posibilităţi.

Reporter: Vorbiţi despre liderul nord-coreean Kim Jong-un ca despre un "millennial" interesat de globalizare şi de posibilităţile pe care le oferă aceasta, dar cum se potriveşte acest lucru cu decalajul economic şi sărăcia din ţara sa?

Loretta Napoleoni: Există totuşi intranet, smartphone-uri, tinerii sunt interesaţi de aceleaşi lucruri ca peste tot. Sigur, în zonele rurale, nu atât de mult, dar, când vorbesc despre "millennial", mă gândesc, mai degrabă, la o abordare diferită a politicii. De aceea fac paralela cu Arabia Saudită, cu prinţii de acolo, care sunt mult mai pragmatici şi mai puţin marcaţi de ideologie. Pare să existe o reacţie bună la acest tip de mesaj. Aş spune că ultima generaţie ideologică au fost cei din generaţia "baby boomers", de după Al Doilea Război Mondial. Nici măcar generaţia "X" nu mai era ideologică. Acest lucru se întâmplă în Coreea. Până la urmă, oamenii îşi doresc doar să trăiască mai bine.

Reporter: În volum vorbiţi pe larg despre nevoia de schimbare în ceea ce priveşte raportarea ţărilor vecine şi Europei ori a Statelor Unite la Coreea de Nord, dar ce fel de schimbare vedeţi posibilă în interiorul ţării?

Loretta Napoleoni: Cred că este vorba de o modernizare şi despre posibilitatea ca zona rurală să se dezvolte, urmând calea Chinei. Nu va fi democraţie în Coreea de Nord. Nu va fi o schimbare politică. Dar nu este nevoie de schimbare politică. Ceea ce au nevoie este o ameliorare a situaţiei economice. După ce se atinge un anumit nivel de dezvoltare economică, abia atunci se poate vorbi de schimbarea politică. Şi nu e cazul lor. Nici măcar cazul Chinei. Cred că în această direcţie se va mişca şi Coreea de Nord. Cred că în zonele rurale vom vedea cel mai mare efort de modernizare. Oraşele sunt destul de moderne. Dar diferenţa mare dintre oraş şi zona rurală o vezi, cred, şi în România.

Reporter: Vorbiţi despre tipuri de naţionalism diferite în Coreea de Nord şi Coreea de Sud?

Loretta Napoleoni: Cred că este acelaşi fel de naţionalism. Şi în China este vorba despre o mândrie legată de origini. Coreea de Nord şi cea de Sud, mitologiile naţionaliste sunt legate de rezistenţa anti-japoneză. Sudul susţine că lui îi aparţine meritul eliberării de japonezi, reproşând Nordului că a predat ţara sovieticilor şi chinezilor. Iar Nordul susţine că ei au eliberat ţara, iar Sudul a predat ţara americanilor. E o logică pe care o găseai în timpul Războiului rece. E singurul loc din lume în care a mai rămas o diviziune oficială din timpul Războiului rece. Nu are rost azi. Nu va fi niciodată o reunificare. Nimeni nu pare să o dorească. De fapt, nimeni nu pare dispus să o îngăduie. Tot ce pot spera - şi asta încearcă să realizeze - este să pună la punct o anumită unitate comercială şi economică.

Reporter: Aţi scris de curând despre pericolul unui nou Război rece şi despre reapariţia instinctelor naţionaliste în Occident...

Loretta Napoleoni: Da, cred că este vorba despre o revenire a naţionalismului extrem, a naţionalismului legat de rasă, nu doar în Coreea de Nord şi cea de Sud. Ambele naţiuni sunt construite pe ideea superiorităţii de rasă. Poate nu chiar superioritate... mai potrivit ar fi să folosim cuvântul "puritate", nu "superioritate". Ambele spun că sunt rasa cea mai pură. Nordul nici măcar nu consideră că Sudul face parte din aceeaşi puritate. Şi avem acest lucru şi în alte părţi, din nou. Dar nu cred că va fi un război rece. Cred că suntem mai aproape de ceea ce se întâmpla în anii '30. Mussolini venea cu fascismul la mijlocul anilor '20 şi, dintr-o dată, apăreau mişcări fasciste în Argentina, Ungaria, Japonia, nu doar în Germania. E o nevoie protecţionistă care duce la acest tip de naţionalism. Era un mod de reacţie la o criză economică şi singura justificare a închiderii societăţii devenise rasa. Nu ştiu care vor fi consecinţele. E un război comercial între Statele Unite şi Europa, e un război în interiorul Europei legat de rolul pe care îl au economiile cu cele mai bune performanţe (Franţa, Germania) şi celelalte. Italia este doar un caz, dar mai sunt şi altele. Cred că ne îndreptăm spre o confruntare. Nu ştiu dacă e vorba de o confruntare tradiţională de tipul războiului sau o confruntare în termeni naţionalişti: închid graniţele şi gata, cui îi pasă?! Nu ştim asta. Cred că, trebuie să spun, acesta este secolul Asiei, acesta este secolul Africii, nu este secolul nostru. Noi suntem cei aflaţi în dificultate. Dacă te uiţi la peninsula coreeană, le e mai bine astăzi decât înainte. Încep să pună la punct o alianţă economică din care vor ieşi foarte puternici. Nu au nevoie de noi.

Loretta Napoleoni (n. 1955, Roma) este o renumită economistă, jurnalistă şi analistă italiană, care a lucrat pentru CNN, Sky şi BBC şi a publicat numeroase articole în La Stampa, El Pais, The Guardian şi Le Monde. A fost bursieră Fulbright, a absolvit un masterat în relaţii internaţionale şi economie la Universitatea Johns Hopkins şi un masterat în terorism la London School of Economics. Autoare a unor cărţi de succes precum "Maonomics", "Rogue Economics", "Terror Incorporated" şi "Insurgent Iraq", este cunoscută în România graţie cărţilor "ISIS - Negustorii de oameni" şi "ISIS - Califatul terorii", apărute în Colecţia Corint Istorie. Specialistă în modul de finanţare a teroriştilor şi spălarea de bani, este invitată să ţină prelegeri în toată lumea pe teme economice, terorism şi spălarea de bani şi consiliază mai multe guverne şi organizaţii internaţionale în aceste probleme.