Home » D:News » Ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci carne de liliac. Anunţul oamenilor de ştiinţă

Ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci carne de liliac. Anunţul oamenilor de ştiinţă

Ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci carne de liliac. Anunţul oamenilor de ştiinţă
Publicat: 28.01.2020
Asiaticii consumă frecvent carne de liliac, mamiferul zburător considerat sursa originală de la care a provenit actualul coronavirus din China, dar şi SARS-CoV, virusul care a provocat sindromul respirator acut sever în urmă cu 17 ani şi care a ucis 774 de oameni.

În contextul răspândirii alarmante a coronavirusului 2019-nCoV, care a debutat în piaţa de peşte şi animale sălbatice din Wuhan în 31 decembrie 2019 şi care, până în 27 ianuarie, provocase peste 80 de decese şi peste 3.000 de îmbolnăviri, a fost readus în discuţie pericolul pe care îl poate reprezenta consumul cărnii de liliac. Mai mult, pe reţelele de socializare au apărut în ultimele zile filmuleţe cu oameni din China în timp ce mănâncă supă de liliac, considerată o delicatesă în ţara lor.

Carnea de liliac nu se consumă numai în China, ci şi în Filipine, Indonezia, Thailanda, Guam, Vietnam şi alte ţări asiatice şi din Pacific.

Biologul în fauna sălbatică Lisa Paguntalan, din Filipine, ţară unde localnicii vânează lilieci pentru a-i mânca ca fel principal sau ca aperitiv, afirmă că acest obicei este unul periculos pentru sănătate, producând schimbări în corpul oamenilor.

„Animalele sălbatice, inclusiv liliecii, sunt rezervor natural de virusuri. Prin simpla atingere a animalelor sălbatice, suntem susceptibili la transferul de boli”, a spus ea pentru GMA News Online.

Lilieci, gătiţi cu sos de tomate sau de soia

Aceasta a reamintit că liliecii pot contracta SARS, coronavirusul care a infectat peste 8.000 de persoane şi ucis 774 de oameni în numai opt luni, până în iulie 2003.

Potrivit acesteia, în multe părţi din Filipine se vânează lilieci în perioadele când nu se prind peşti.  

În aceste zone, carnea de liliac se prepară de regulă în sos de tomate sau cu sos de soia, este pusă pe grătar sau este gătită în lapte de cocos.

Vânătoarea de lilieci a afectat, în unele zone din Filipine, populaţiile acestor specii, însă, cu unele eforturi de conservare se reface, pe alocuri, a mai precizat biologul în fauna sălbatică.

Noul coronavirus a apărut la finalul lunii decembrie în Wuhan, de unde s-a răspândit şi în alte oraşe ale Chinei, dar şi în Japonia, Statele Unite, Thailanda, Coreea de Sud, Franţa, Canada, Australia şi Cambodgia.

Potrivit unui articol ştiinţific publicat săptămâna trecută în Journal of Medical Virology, coronavirusul 2019-nCoV a ajuns iniţial la oameni de la două tipuri de şerpi vânduţi în piaţa de Wuhan. Şerpii vânează în sălbăticie lilieci. Înainte de a ajunge în corpul oamenilor, coronavirusul 2019-nCoV ar fi suferit o mutaţie în procesul de transmitere de la lilieci la şerpi.

 

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem