Ce urmează după Brexit pentru românii din Marea Britanie şi Uniunea Europeană

Procedura este deschisă celor care locuiesc în Marea Britanie de cel puţin cinci ani.

Cei care nu locuiesc de atâţia ani în Marea Britanie pot aplica pentru statutul provizoriu de rezident, care le permite să locuiască şi să lucreze în ţară pe o perioadă de până la cinci ani.

• Tulburătoare și Înălțătoare discuția dintre Ana Blandiana și Adrian Artene | ALTCEVA CU ADRIAN ARTENE
• Suedia a adoptat o lege prin care este redusă vârsta de schimbare a sexului

Pentru a fi eligibil, cetăţenii trebuie să ajungă în Marea Britanie până la sfârşitul perioadei de tranziţie, care se va încheie în decembrie 2020.

Începând din 2021, românii care vin în Marea Britanie ar putea avea nevoie de vize şi permis de muncă.

În ceea ce priveşte mişcarea liberă, aceasta va fi posibilă în perioada de tranziţie.

Marea Britanie ar putea introduce rapid, în contextul retragerii din Uniunea Europeană, un sistem de imigraţie pe bază de punctaj, după modelul australian, informează postul Sky News şi publicaţia Daily Express.

Peste 435.000 de români din Marea Britanie au aplicat pentru rezidenţă înainte de ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Românii sunt europenii cei mai numeroşi din Londra, cu 163.000 de conaţionali care locuiesc acolo. Alte două comunităţi numeroase de români sunt în Birmingham şi în estul Angliei.

Analişti: Nu putem prognoza efectele Brexit, dar e puţin probabil ca românii din UK să se întoarcă

Este imposibil să se prevadă exact efectele economice ale Brexit asupra României, însă un lucru probabil este că românii obligaţi să plece din Marea Britanie vor alege să se mute tot în interiorul Uniunii Europene în detrimentul întoarcerii acasă, consideră analiştii chestionaţi de Mediafax.

Marea Britanie este programată să părăsească oficial Uniunea Europeană în ziua de vineri, 31 ianuarie, urmând ca de atunci să înceapă numărătoarea inversă pentru clarificarea viitoarei relaţii dintre cele două părţi. În ceea ce-i priveşte pe cei circa 470.000 de români ce se află în Marea Britanie, mare parte şi-a pregătit actele pentru a rămâne acolo, în timp ce aceia care vor fi obligaţi să plece vor alege o altă ţară din spaţiul comunitar.

Analistul Aurelian Dochia a precizat că, în situaţia în care se află economia acum, există multe locuri disponibile pentru tot felul de specializări şi calificări, însă problema este că românii de peste hotare s-au obişnuit cu veniturile pe care le au acolo, ceea ce îi descurajează să se întoarcă în România.

„Pentru aceştia nu cred că ar fi un câştig (reîntoarcerea în România). Sunt şi unii care sunt pregătiţi să treacă la un alt nivel, să înceapă de exemplu o afacere aici, dar nu ştiu dacă sunt în proporţie semnificativă din cei 470 şi ceva de mii de oameni de acolo. Am înţeles că destul de mulţi şi-au făcut actele pentru a obţine rezidenţă în Marea Britanie, iar tratatele încheiate între UE şi Marea Britanie asigură o anumită protecţie pentru ei. Mă îndoiesc că vor fi oameni obligaţi să părăsească foarte rapid Marea Britanie. Probabil că mare parte dintre ei vor încerca să mai rămână şi vor vedea ce se întâmplă pe parcurs”, spune Aurelian Dochia.

Dincolo de aspectul românilor care lucrează acolo, analistul a punctat că toată lumea din UE îşi pune aceeaşi întrebare, respectiv cum va fi afectată fiecare ţară în parte.

„Nimeni nu se îndoieşte că nu vor fi efecte negative pentru că gradul de integrare între economia britanică şi cea europeană este foarte ridicat. Toată lumea va suferi, atât în mod direct, pe linia comerţului bilateral, cât şi în mod indirect prin efectele şi repercursiunile asupra tuturor economiilor europene. De exemplu, dacă Germania suferă în relaţie cu Marea Britanie, şi noi suferim indirect din cauza locului (central) pe care îl ocupă Germania pentru economia noastră. Deci vor fi doar efecte negative”, a spus Aurelian Dochia.

Acesta a punctat că efectele nu vor fi simţite pe parcursul anului 2020 din moment ce există încă o înţelegere de continuare a relaţiilor, în acest an, în acelaşi regim ca până acum.

„Depinde ce acord va fi încheiat între UE şi Marea Britanie până la sfârşitul acestui an şi dacă un asemenea acord va putea fi încheiat, există aici un mare semn de întrebare. Dacă nu se încheie un acord şi se produce o ieşire bruscă şi forţată a Marii Britanii, atunci impactul negativ va fi mult amplificat. Dar nu cred că cineva poate cu exactitate să prevadă ce se va întâmpla pentru că multe lucruri sunt încă în discuţie, multe decizii trebuie luate de acum încolo. Se pot întâmpla şi surprize neplăcute şi surprize plăcute”, a apreciat Dochia.

Profesorul de sociologie Dumitru Sandu a precizat la rândul său că nu se ştiu încă care vor fi schimbările legislative după Brexit, însă se cunosc tiparele de mişcare pentru grupurile de diaspora românească din străinătate.

„În primul rând este de aşteptat o cernere mai puternică a imigranţilor în Marea Britanie după Brexit, inclusiv a românilor, pentru că ei au anunţat că sunt foarte interesaţi de cei înalt-calificaţi. Aceştia vor fi selectaţi în tot mai mare măsură. (…) Cei din această categorie, IT-işti, ingineri, medici, care sunt deja acolo vor rămâne, iar cei care vor să se ducă vor continua să plece în nordul dezvoltat al Europei, inclusiv în Marea Britanie. Este puţin probabil ca românii care vor fi obligaţi să plece să se întoarcă în ţară. (…) Ideea că Brexitul aduce oamenii acasă din Marea Britanie este o utopie. Cu privire la întoarcerea în ţară, este de discutat despre categorii profesionale. Depinde foarte tare de ce se întâmplă în România. De exemplu sectorul construcţiilor, dacă îşi revine şi facilităţile pentru cei care se întorc în ţară vor fi mai consistente, atunci sunt şanse ca cei care sunt români imiganţi în Marea Britanie sau ţări similare să revină acasă, dar este cu dacă”, este de părere Dumitru Sandu.

Sociologul mai spune că există studii în Uniunea Europeană, realizate parţial şi în România, care arată că în afară de motivaţia salarială şi de carieră, migranţii cu nivel ridicat de calificare şi educaţie mai sunt motivaţi de calitatea instituţiilor publice din ţările în discuţie.

„România, ştim foarte bine, stă foarte prost la calitatea administraţiei publice, promovării meritocraţiei şi aşa mai departe încât există argumente suficiente să vorbim de faptul că în România există factori de respingere pentru această categorie tânără de forţă de muncă, înalt calificată”, spune Dumitru Sandu.

Potrivit acestuia, Brexitul este un prilej bun pentru ca societatea românească să discute despre ce se poate face pentru a-i readuce acasă pe cei plecaţi şi pentru a stopa exodul celor apţi de muncă.

„Absolut nimeni nu poate să spună ‘acestea vor fi efectele’. Răspunsul normal este de tipul efectelor probabile în funcţie de x sau y. Este însă un prilej foarte bun, la urma urmei, să discutăm despre ce se poate face în legătură cu continuitatea exodului tinerilor români în străinătate. (…) O direcţie de acţiune care trebuie să apară, să se structureze, poate, în condiţie de criză, este cea de strategii guvernamentale pe categorii de forţă de muncă plecată în străinătate. În clipa de faţă (…), ce se poate face este să începi să gândeşti pe strategii pe domenii, pe grupuri, pentru constructori, pentru medici, pentru IT-işti. Trebuie să se formeze grupuri de experţi care să înceapă să se gândească la aceste domenii. Şi polonezii au o groază de probleme, dar nu stau cu mâinile în sân. E nevoie de strategii pe grupări ocupaţionale care să fie gestionate de grupuri interministeriale”, a spus Sandu.

Profesorul de sociologie Dumitru Sandu a încheiat spunând că trebuie revenit la o organizare socio-economică pe criterii de competitivitate şi meritocraţie.