Prima pagină D:News

Există o diferenţă între aprovizionarea pentru criză şi cumpărăturile făcute din frică

Adrian Popovici 02.29.2020 | ● Vizualizări: 882
Credit foto: Profimedia     + zoom
Galerie foto (1)

În ultimele zile, din întreaga lume, au venit rapoarte care arată că oamenii îşi fac stocuri de alimente din cauza cornavirusului.

Acoperirea medicatică largă, dar şi multele aspecte necunoscute legate de modul în care a apărut şi acţionează cornavirusul au produs îngrijorare şi chiar panică în rândurile publicului. Diferenţa dintre cele două reacţii este importantă, aceasta vizând modul în care noi şi concetăţenii noştri ne protejăm în faţa diferiţilor patogeni, includem aici coronavirusul, dar şi gripa sezonieră. 

Atunci când vorbim de răspuns la o posibilă ameninţare, după cum arată ultimele ştiri din România, aceasta poate lua forma „cumpărăturilor de panică”, un comportament care îi determină pe oameni să cumpere cantităţi mari de anumite produse, fiindu-le frică de posibilitatea de a fi izolaţi în propriile locuinţe, notează Science Alert.

Planificarea pentru viitor

Filmele de la Hollywood ne-au obişnuit cu ideea, greşită, că atunci când are loc o catastrofă, o epidemie în aceste zile, oamenii vor acţiona iraţional conduşi de cele mai rele impulsuri. Vestea bună este că diferitele experiemente desfăşurate de oameni de ştiinţă dintr-o gamă largă de domenii de cercetare arată că atunci când are loc un astfel de eveniment avem tendinaţa de a urma aceleaşi norme şi cutume pe care le urmam şi înainte.

Din fericire pentru noi, avem capacitatea de a identifica o serie de ameninţări viitoare şi să ne pregătim în consecinţă. Astfel, atunci când noi din România vedem că locuitorii din Wuhan trebuie să stea în propiile case pentru a limita posibilitatea de a fi infectaţi, este natural să ne pregătim pentru o asemenea probabilitate. Cu cât percepem o ameninţare ca fiind mai mare, cu atât o să vrem să fim mai bine pregătiţi pentru aceasta.

Pregătirea pentru o potenţială perioadă de izolare activează toate mecanismele de supravieţuire şi nu prerezintă expresia unei iraţionalităţi. O scurtă trecere în revistă a istoriei recente sau mai îndepărtate ne arată că strămoşii noştri au fost în situaţia de a ne pregăti pentru situaţii ca ierni extrem de friguroase, epidemii sau recolte proaste fără a avea la dispoziţie tehnologiile moderne de comunicare.

Cumpărarea unor cantităţi mari de produse poate fi interpretată în două moduri: pe de o parte putem vorbi de un comportament de imitare, moştenit de la primii oameni care trăiau în grupuri restrânse şi care aveau nevoie de cei din jurul lor pentru a supravieţui; pe de altă parte, putem vorbi de un răspuns emoţional şi deşi avem tendinţa de a opune raţiunea sentimentelor, nu trebuie să uităm faptul că folosim sentimentele pentru a lua decizii în viaţa de zi cu zi şi că, mai important, în situaţiile limită, ceea ce experimentăm din punct de vedere emoţional poate reprezenta un motor important al supravieţuirii noastre.

Oamenii de ştiinţă ne explică faptul că sistemele economice actuale şi liniile de aprovizionare pe care le folosim nu răspund bine la o schimbare bruscă a cererii din partea populaţiei.  Ar trebui să ne grăbim cu toţii şi să golim rafturile magazinelor? În mod evident, nu. Totuşi, dat fiind faptul că acest virus nu este singura problemă cu care am putea să avem de-a face pe termen lung, este o idee bună să avem un kit de urgenţă. Între timp, Ministerul Sănătăţii ne recomandă:

1. Spălaţi-vă mâinile de multe ori;

2. Evitaţi contactul cu persoane care sunt suspecte de infecţii respiratorii acute;

3. Nu vă atingeţi ochii, nasul şi gura cu mâinile;

4. Acoperiţi-vă gura şi nasul daca strănutaţi sau tuşiţi;

5. Nu luaţi medicamente antivirale şi nici antibiotice decât, în cazul, în care va prescrie medicul;

6. Curăţaţi toate suprafeţele cu dezinfectanţi pe bază de clor sau alcool;

7. Utilizaţi masca de protecţie doar, în cazul, în care suspectaţi că sunteţi bolnav sau în cazul în care acordaţi asistenţă persoanelor bolnave;

8.  Sunaţi la 112 dacă aveţi febră, tuşiţi sau v-aţi întors din China sau zonele în carantina din Europa de cel puţin 14 zile;

Citeşte şi:

Cum să te fereşti de Coronavirus. Tot ce trebuie să ştii despre virus, transmitere şi protecţie

''Made in China'' nu te îmbolnăveşte de coronavirus

De ce nu se poate declara pandemie de coronavirus

Telverde cu informaţii despre coronavirus pentru cetăţenii români