Home » D:News » STUDIU. De ce anume le este dor cel mai mult angajaților care lucrează de acasă din cauza pandemiei

STUDIU. De ce anume le este dor cel mai mult angajaților care lucrează de acasă din cauza pandemiei

STUDIU. De ce anume le este dor cel mai mult angajaților care lucrează de acasă din cauza pandemiei
Sursa foto: Pixabay
Publicat: 22.05.2020

Lucrul de acasă este o provocare pentru cea mai mare parte dintre români, în contextul epidemiologic actual. Doar 13% dintre ei spun că au spațiu dedicat activității profesionale la domiciliu, la jumătate față de nivelul din țările din Europa Centrală și de Est (ECE), potrivit unui studiu Colliers.

În acest context, cei mai mulți se simt izolați și duc lipsa întâlnirilor cu colegii, chiar dacă munca de acasă a însemnat pentru o parte dintre ei un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională.

În lipsa unui birou sau a unui spațiu de lucru dedicat în cadrul locuinței, 45% dintre români spun că sufrageria este locul principal în care își desfășoară activitățile de serviciu, la fel cum se întâmplă și în cazul a jumătate dintre respondenții din Europa Centrală și de Est.

În aceste condiții, 40% dintre respondenții spun că întâmpină dificultăți să lucreze de acasă și simt că uneori au capacitate scăzută de concentrare întrucât în același spațiu își desfășoară activitățile școlare sau de relaxare și copiii lor.

De acasă, jumătate dintre respondenții români la studiul Colliers International recunosc faptul că se simt izolați de colegi și doar 27% se simt în continuare conectați la munca de echipă. În schimb, în țările din Europa Centrală și de Est este tocmai invers – 62% dintre respondenți susțin că sunt la fel de conectați cu echipa și dacă lucrează de acasă și doar 29% se simt izolați.

Întâlnirile spontane cu colegii le lipsesc cel mai mult angajaților din regiune atunci când lucrează de acasă (68%). În România, 75% dintre respondenți simt însă mai ales lipsa interacțiunii fizice cu colegii pe parcursul unei zile de lucru. Pentru 67% reprezintă o provocare faptul că nu există o delimitare clară între viaţa de la birou și doar 42% indică întâlnirile spontane cu colegii printre aspectele care le lipsesc cel mai mult de când lucrează de acasă, potrivit Mediafax.

”În viitor, birourile vor prinde viață și ar putea fi reimaginate drept adevărate hub-uri de cultură organizațională și identitate, în care biroul va purta rolul de catalizator al întâlnirilor, conectării sociale, organizare de evenimente și întâlniri, cât și socializare. Avem în lucru mai multe proiecte de reamenajare în această perioadă și este cert că tot mai mulți angajatori regândesc acum structura biroului, respectiv modul în care acesta va fi folosit mai departe de către angajați, ceea ce poate însemna redefinirea spațiilor de birouri așa cum le știam înainte de izbucnirea pandemiei de Covid-19”, este de părere Andrei Voica, Director Project Management & Workplace Consultancy, Office Advisory în cadrul Colliers International.

”Spontaneitatea stă la baza creativității și inovației, întărește relațiile de muncă, lucru care ajută compania să progreseze. Prin contactul fizic cu ceilalți colegi învățăm unii de la alții, împărtășind experiență și cunoștințe, aspecte care nu pot fi realizate într-un mediu digital. Interacțiunea socială este o parte esențială a modului în care oamenii întrețin comunitățile”, completează Dominique Bogdănaș, Associate Workplace Solutions Services în cadrul Colliers International.

Însă, chiar și în aceste condiții, românii au continuat să lucreze eficient. Cei mai mulți respondenți (ECE – 51%, România- 54%) consideră că au rămas la fel de productivi și în perioada de lucru la distanță, iar pentru 21% dintre respondenții din țările ECE și 23% dintre cei din România productivitatea chiar a crescut. Totodată, 44% dintre respondenții români spun că echilibrul dintre viața profesională și cea personală s-a îmbunătățit de când casa a devenit și spațiu de lucru, procent mai mare decât cel înregistrat în țările din Europa Centrală și de Est.

Cele mai multe dintre firmele care pun accent acum pe munca la distanţă aveau deja implementat conceptul “work from home”, din perioadă anterioară pandemiei. Concret, atât la nivelul țărilor din Europa Centrală și de Est, cât și în România, peste 60% din respondenți au lucrat ocazional de acasă, iar 31% dintre cei intervievați în România și 23% în țările din regiune spun că nu au lucrat remote deloc înainte de pandemie.

Studiul a fost realizat în perioada martie-aprilie în 25 de țări în care Collies International operează, prin colectare online de date în rândul a aproape 4.400 de respondenți dintre care aproximativ un sfert din țările din Europa Centrală și de Est.

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică