Câteva zone din România se scufundă cu câțiva centimetri pe an și asta se vede și din satelit

Mai multe zone din România, inclusiv din București, se scufundă în fiecare an cu câțiva centimetri. Concluzia aparține unei companii românești care a analizat măsurătorile făcute din satelit în ultimii cinci ani.

Terrasigna, o companie românească, a realizat o hartă pe baza datelor satelitare culese pe o perioadă de cinci ani cu zonele din România care se scufundă în fiecare an cu câțiva centimetri.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Harta arată, cu acuratețe milimetrică, zonele stabile și instabile, fiind rezultatul prelucrării a peste 1500 de imagini radar, culese de satelitul european Sentinel-1 în perioada 2015–2019. Măsurătorile au fost înregistrate din spațiu, de la o înălțime de peste 600 km.

Pe hartă se poate vedea cum câteva zone bine delimitate din zona centrală a Bucureștiului se scufundă cu până la un cm pe an.

Este vorba de clădiri din apropierea râului Dâmbovița, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial. Acele zone sunt cunoscute pentru riscurile seismice încă din anii ‘70-’80, dar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului.

„Din cauza poziției sale pe râul Dâmbovița și a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului în capitală este ridicat. În plus, apropierea sa de zona seismică Vrancea sporește riscul unor deformări cauzate de cutremure”, a declarat Florin Șerban, directorul general al companiei Terrasigna.

Zone cu probleme și la Cluj-Napoca

Și Cluj-Napoca are, la rândul ei, câteva zone problematice. Una dintre ele este cartierul Bună Ziua, în care s-au construit rapid foarte multe clădiri rezidențiale și care se deplasează cu până la 12 mm/an. „De asemenea, zonele înclinate din apropierea străzii Republicii alunecă cu 6-8 mm/an”, a menționat Florin Șerban.

Centrala Nucleară de la Cernavodă, o infrastructură critică pentru România, este stabilă, conform informațiilor obținute prin procesarea imaginilor din satelit.

„Studiul regiunii Cernavodă a relevat faptul că podul Anghel Saligny, mai vechi de 100 de ani, se dovedeste, în continuare solid si stabil”, a precizat sursa citată.

În vecinătatea imediată a Dunării, precum și în orașul Cernavodă, există, însă, câteva zone în care pământul se tasează cu 3-6 mm/an.

Un cartier rezidențial din Constanța se tasează

Și la Constanța au fost sesizate zone problematice, în special în apropierea țărmului Mării Negre. „Un nou district rezidențial din partea de nord a esplanadei se tasează cu 5 mm/an. De asemenea, sunt vizibile câteva instabilități în unele zone industriale și în zona portului”, a menționat Florin Șerban.

Aceste măsurători de precizie ale stabilității terenului au fost înregistrate din spațiu, de la o înălțime de peste 600 km.

„Sateliții Copernicus Sentinel-1 A/B trec o dată la șase zile peste aceeași zona de 150 km x 250 km și realizeaza imagini satelitare ale zonei respective, acoperind astfel întreaga Europă”, a explicat Valentin Poncos, responsabil de prelucrarea datelor satelitare în cadrul Terrasigna, o companie românească specializată în procesarea datelor satelitare.

Pentru a obține deplasarea terenului se apelează la o tehnică avansată de procesare a imaginilor radar, cunoscută sub numele de Persistent Scatterer Interferometry (PSI).

Practic, senzorul montat la bordul satelitului trimite microunde electromagnetice spre suprafața terestră și, în funcție de reflexia sa pe așa-numitele ținte radar – care pot fi clădiri, stânci, diverse infrastructuri, și timpul în care unda se întoarce la senzor, se poate determina, cu o precizie extraordinară, distanța lor față de senzor.

„Prin procesarea datelor culese de satelit pentru aceeași porțiune de teren, pe o perioadă de cinci ani, am putut estima, în milimetri/an, deplasarea medie anuală”, a explicat Poncos.

Instabilitatea terenului are cauze diverse

Specialiștii companiei susțin că instabilitatea terenului poate avea cauze diverse, în funcție de aria geografică studiată, dar monitorizarea acestor deplasări, chiar și de ordin milimetric, este esențială în mai multe domenii.

Astfel, lucrările de construcție de amploare au nevoie de studii ale mișcărilor de teren, pentru a evita greșeli majore de planificare, iar orice lucrări subterane, cum ar fi tuneluri sau linii de metrou, trebuie monitorizate constant, pentru a putea interveni rapid cu măsuri de remediere.

„Cele mai importante obiective de monitorizare ar fi zonele unde sunt elemente de infrastructură importante – autostrăzi, drumuri și poduri, printre altele. În cazul acestora, instabilitățile, fie ele tasări sau alunecări de teren, care nu sunt remediate la timp ar putea avea consecințe foarte serioase”, a precizat și Delia Teleagă, coordonatorul departamentului Tehnic în cadrul companiei.

Măsurătorile au fost realizate pe o suprafață de aproximativ 250.000 km pătrați, ce acoperă toată suprafața României, părți din Bulgaria, Moldova și Ucraina.

Pentru realizarea hărților de deplasare a terenului, au fost analizate peste 21 milioane de măsurători.

Hărțile au o rezoluție de 10 m x 10 m, ceea ce înseamnă că fiecare punct colorat din ilustrație reprezintă o suprafață de 100 de metri pătrați.