Un crater uriaș a rămas în locul portului din Beirut, în urma exploziei care a îngenuncheat capitala Libanului

Centrul orașului Beirut a fost devastat în urma exploziei uriașe care a distrus complet portul. Deflagrația a cauzat pagube majore în capitala Libanului, a ucis cel puțin 135 de oameni și a rănit alți 5.000.

Explozia a avut loc în seara zilei de 4 august și ar fi avut forța unui cutremur cu magnitudinea de 3,5. Incidentul ar fi fost cauzat de aproape 3.000 de tone de nitrat de amoniu aflate într-un depozit din port.

• Cercetătorii care au contribuit la dezvoltarea vaccinurilor COVID-19 au primit Premiul Nobel
• Peste 60.000 de elvețieni au ieșit în stradă pentru politici mai dure împotriva schimbărilor climatice

În timp ce economia Libanului, infrastructura și serviciile de bază erau deja îngenunchiate de o criză economică fără precedent, proteste ample față de corupția Guvernului și pandemia de coronavirus, un alt aspect crucial al infrastructurii naționale a fost ruinat. Portul din Beirut gestionează 60% din importurile țării, precum și depozitele de alimente și rezerve medicale.

400 de ani de dominație otomană

Istoria portului din Beirut este lungă și plină de încercări. Abia la sfârșitul secolului XIX-lea, după 400 de ani de dominație otomană, orașul a început să se dezvolte și să se modernizeze. În secolul al XX-lea, Beirut a devenit un port esențial pentru comerțul cu petrol și alte transporturi cargo din regiunea Levant.

Portul din Beirut a jucat un rol important în istoria capitalei Libanului și este situat în centrul orașului, fiind înconjurat de unele dintre cele mai importante cartiere.

Una dintre cele mai mari investiții din istoria libaneză

În mod crucial, portul este adiacent celei mai scumpe zone imobiliare din oraș, anume Districtul Central din Beirut. La începutul anilor 1980, zona a fost vizată de lucrări ample de reamenajare, iar la sfârșitul războiului civil a beneficiat de una dintre cele mai mari investiții din istoria libaneză. Reamenajarea zonei a fost controversată din cauza temerilor privind lipsa sustenabilității, inegalitatea față de restul orașului, costurile imobiliare ridicate, lipsa spațiilor publice și serviciile costisitoare.

Un crater uriaș, în locul portului din Beirut

În 2015 și 2019, această zonă a devenit punctul zero al protestelor anti-guvernamentale. Până să fie întrerupți de pandemia de coronavirus, protestatarii puneau stăpânire pe mai multe clădiri și piețe din centrul orașului. Oamenii militau împotriva corupției Guvernului și, printre altele, pentru dreptul la accesarea serviciilor și resurselor publice. Mai mult, protestatarii cereau răspundere din partea Guvernului privind colapsul infrastructurii și a serviciilor, pierderea spațiilor publice și declinul ecologic, potrivit The Conversation.

Însă, acum, un crater uriaș a rămas în locul portului din Beirut, după cum se poate vedea în mai multe imagini surprinse prin satelit. Contrar teoriilor și zvonurilor apărute pe rețelele de socializare online, explozia din port nu a fost nucleară. Experții în domeniu spun că deflagrației îi lipsesc două semne distincte întâlnite în cazul detonării unei bombe atomice.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Explozia uriașă din Beirut nu a fost nucleară. Cum dezmint experții zvonurile apărute pe rețelele de socializare

De ce a folosit SUA o a doua bombă atomică împotriva Japoniei?

Explozia din Beirut. De unde au fost aduse cele 3.000 de tone de nitrat de amoniu

Oasele victimelor atacului atomic de la Hiroshima au fost analizate după 72 de ani. Nivelul de radiaţii absorbit este URIAŞ