Home » D:News » Ar trebui să lăsăm Veneția să se scufunde?

Ar trebui să lăsăm Veneția să se scufunde?

Publicat: 30.08.2020

Din cauza creșterii nivelului mării, dar și terenului pe care este construită Veneția se scufundă cu câțiva centimetri pe an.

GALERIE FOTO

Veneția este unul dintre cele mai faimoase orașe din lume, turiștii din întreaga lume călătorind acolo pentru a vedea o serie de monumente istorice și arhitecturale extrem de importante. În ciuda faimei de care se bucură, orașul plutitor se confruntă cu o problemă extrem de importantă: scufundarea.

Faptul că Veneția se afundă este cunoscut de foarte multă vreme. Construit pe o lagună noroioasă, cu fundații inadecvate, terenul de sub oraș s-a compactat încet în timp. Acest fenomen, combinat cu apele subterane pompate de sub oraș și o creștere treptată a nivelului mării, a dus la scufundarea foarte lentă a orașului. De asemenea, printre vinovați se numără și plăcile tectonice, datorită subducției plăcii adriatice sub munții Apenini.

Merită salvat acest oraș?

Oamenii de știință de la Universitatea Carolina de Nord se întreabă dacă Veneția ar trebui lăsată să se scufunde. Într-un studiu recent, aceștia fac o afirmație radicală: ar trebuie oprită dirijarea fondurilor destinate conservării orașului, permițând astfel naturii să-și urmeze cursul. Astfel, Veneției ar trebui să i se permită să se transforme odată cu restul lumii, notează Futurism.

Din punct de vedere istoric, eforturile de conservare s-au concentrat pe păstrarea siturilor de patrimoniu exact așa cum erau. Dar, pe măsură ce lumea din jurul nostru continuă să se schimbe, conservatorii și cercetătorii sugerează că poate exista un model mai bun decât să țină pasul cu ritmul schimbării.

Eugene Jo, coordonator al Programului pentru Patrimoniul Mondial al Centrului Internațional pentru Studiul Conservării și Restaurării Bunurilor Culturale și Erin Seekamp, profesor al Universității Carolina de Nord sunt de părere că astfel de zone de patrimoniu ar putea fi lăsate a voia naturii pentru a încuraja dezbateri pe tema pierderilor pe care fenomenele care au dus la pierderea acestora.

Cei doi argumentează că este cazul înființării unei noi organizații: World Heritage Sites in Climatic Transformation, aceasta având sarcina de a identifica acele situri de patrimoniu care se află în pericol din cauza schimbărilor climatice. De asemenea, în loc să oprească efectele problemelor de mediu asupra acestor situri, această organizație ar trebui să permită ca acestea să evolueze într-un mod care se va dovedi benefic mediului și siturilor.

„Să creăm o nouă clasificare și să permitem locurilor respective să nu se gândească doar la adaptare persistentă, ci și la adaptare transformatoare. Ne permite să ne gândim la alternative”, explică cei doi cercetători.

Studiul Resilience and transformation of heritage sites to accommodate for loss and learning in a changing climate a fost publicat în Climate Change.

Citește și:

Veneția ia în considerare un nou mod de a face turism

Imagini cu Veneţia, afectată de cea mai înaltă maree din ultimii 50 de ani

Veneţia interzice accesul vapoarelor de croazieră în centrul istoric

”Veneţia Japoniei”, destinaţia ascunsă de ochii turiştilor

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem