Home » D:News » Oswald Spengler și „Declinul Occidentului”

Oswald Spengler și „Declinul Occidentului”

Credit foto: Profimedia

Publicat: 29.11.2020

Orice civilizație ce a existat vreodată în istorie a avut momentele sale de ascensiune și declin, procese ireversibile în fața cărora populațiile nu s-au putut împotrivi. Oswald Spengler este teoreticianul acestei idei care afirmă că civilizația Occidentală se află în stadiul său final, urmând ca locul său să fie ocupat de alte culturi mai tinere.

Oswald Spengler (1880-1936) a fost un filosof de origine germană, a cărui operă este intens disputată și astăzi, mai ales în contextul unei lumi globaliste, în cadrul căreia se ciocnesc zilnic culturi și moduri de gândire diferite. S-a născut în orașul Blankenburg într-o familie burgheză, formată dintr-un tată ce a lucrat în mină și ulterior a devenit funcționar la poștă și dintr-o mamă ce provenea dintr-o familie de balerine. Oswald a mai avut un frate mai mare ce a murit prematur la vârsta de trei săpătămâni și trei surori: Adele, Gertrud și Hildegard.

La vârsta de zece ani, familia sa s-a mutat din Blankenburg în Halle, oraș în care Spengler își va finaliza și studiile doctorale în anul 1904.

Adolescența sa nu este marcată de evenimente remarcabile, fapt datorat și unei predispoziții spre anxietate a tânărului Oswald Spengler, care îl împiedica din a își forma prieteni sau legături amoroase. De altfel, lipsa lui de încredere în sine îl va împiedica să comunice cu autori străini contemporani, deși cunoștea fluent engleza, franceza, italiana și rusa, limbi pe care le învățase singur.

În perioada tinereții este un cititor avid, deși în familia sa nu se cumpărau cărți. Autorii ce au avut o influență majoră asupra sa sunt Arthur Schopenhauer, Friedrich Nietzsche și Goethe.

A studiat în paralel la trei universități diferite

Începând cu anul 1901, Oswald Spengler studiază în paralel la trei universități diferite: Halle, Munich și Berlin. Doctoratul și-l dă la Halle pentru prima oară în 1903, având ca subiect filosofia pre-socratică a lui Heraclit. Pentru că nu există suficiente referințe bibliografice în teză, Spengler nu ia doctoratul, picând la susținerea orală. Un an mai târziu îl va lua, fiind mai bine pregătit.

După finalizarea studiilor, Spengler se angajează ca profesor, funcție ce o exercită până în 1911, când se mută la Munich, oraș pe care îl vizitase înainte și pentru care avea o slăbiciune.

Trăiește dintr-o moștenire modestă, dar îndeajuns de substanțială pentru a îi putea permite lucrul intensiv la scrierea primului volum al operei Der Untergang des Abendlandes („Declinul Occidentului”).

Moștenirea o obține din partea mamei sale, care murise în 1910. Oswald Spengler, care nu fusese apropiat de niciunul dintre părinții săi, nu este afectat de moartea mamei, care de altfel o și tratase urât pe sora preferată a lui Oswald, Adele. Aceasta din urmă se sinucide în 1917, după ce cheltuise toți banii moșteniți fără să îi investească în ceva concret.

Ideea generală din „Declinul Occidentului”

„Declinul Occidentului” a fost bine primit de publicul german, iar Spengler a continuat cu volumul al doilea, apărut în 1922, patru ani mai târziu de la apariția primului. Ideea generală a cărții lui Spengler are la bază conceptele de cultură și civilizație, cărora le atribuie două înțelesuri specifice. Precum anotimpurile dintr-un an, astfel se dezvoltă și o cultură. Kultur reprezintă anotimpul primăvara, deci începutul ciclului natural.

Cultura este stadiul embrionar al unei civilizații, fiind și cel mai creativ și totodată cel cu vitalitatea cea mai mare din ciclu. Ulterior, urmează anotimpul vara, ce reprezintă o cristalizare a culturii. Conceptului de civilizație (Zivilization) îi este atribuită toamna, anotimp ce produce în natură un proces de ofilire, disoluție și moarte treptată.

Oswald Spengler afirmă că în acest anotimp se afla la momentul respectiv civilizația occidentală, deja ajunsă la maturitate și incapabilă să mai creeze o cultură nouă. Iarna, ultimul sezon al anului, finalizează ciclul prin lichidarea completă a civilizației, lăsând loc unei noi culturi. Declinul este ireversibil și organic. Spengler oferă exemple istorice, precum marile imperii ce s-au dizolvat ca urmare a manifestării acestui proces natural al istoriei umane.

Teoria lui Oswald Spengler în contextul actual

În contextual actual, unii istorici, folosindu-se de teoria lui Spengler, afirmă că acest proces are loc în ziua de astăzi, civilizația fiind reprezentată de cultura occidentală, în timp ce cultura ar fi reprezentată de lumea islamică.

Prima este aflată la maturitate și s-ar dizolva din interior, sub greutatea propriei existențe, în timp ce cea de-a doua s-ar afla într-o fază embrionară, cuprinsă de vitalitate și de voința de a îi lua locul celeilalte. Această ciocnire are loc în ziua de astăzi sub diverse forme, de intensități diferite.

O manifestare concretă este, spre exemplu, incidentul iscat de publicarea caricaturilor Charlie Hebdo, în care civilizația franceză liberală intră în conflict cu cultura musulmană conservatoare.

Ideile lui Oswald Spengler au avut un impact uriaș în epocă. Spengler a încercat să se folosească de nou dobândita faimă pentru a se lansa în politică, însă nu s-a bucurat de succes. Fiindcă Spengler a fost naționalist în ultimii săi ani de viață, naziștii nu au ezitat să se folosească de scrierile sale pentru a își stratifica ideologia. Cu toate acestea, Spengler nu era de acord cu ideologia nazistă, întrucât impunea teorii rasiale pe care filosoful nu le agrea. În cele din urmă, va fi repudiat și de naziști din cauza lucrărilor critice pe care Spengler le scrie la adresa lor.

Își petrece ultimii ani de viață în umbră, neînțelegerile sale cu naziștii ducând la retragerea cărților sale din librării și la ștergerea sa din viața publică. Moare la 8 mai 1936, la vârsta de 55 de ani, din cauza unui atac de cord. Oswald Spengler este îngropat împreună cu un volum de „Faust” de Goethe și „Așa grăit-a Zarathustra” de Nietzsche.