De ce a fost această primăvară una a extremelor

Iarna 2020-2021 a adus o încălzire stratosferică de proporții. După 2 ani sub influența unui vortex polar de intensitate considerabilă, chiar record, trebuia să se întoarcă moneda. Semnele au fost prezente pe tot parcursul anului 2020, fie că vorbim de primul fenomen La Nina de intensitate ridicată din ultimii 8 ani sau că vorbim despre presiunea din Emisfera Nordică care a stabilit un nou record în iarnă: 1094.4 milibari în Mongolia.

Încălzirea stratosferică a sosit în Ianuarie și a avut multiple evenimente, perturbând puternic vortexul polar (Imaginea 1), se arată într-o analiză realizată de specialiștii de la Prognoze Meteo pentru Descopera.ro.

• Primul producător auto care va integra asistentul AI de la Google în mașinile sale
• Vinul european, puternic afectat de schimbările climatice

Efectele au venit luna următoare și aici putem menționa masa de aer foarte rece, de proporții, care a rămas blocată în dreptul continentului nord-american, coborând până-n Texas.

Astfel, zone calde, unde nu existau sisteme de încălzire, s-au confruntat cu temperaturi sub -10 grade, iar rețeaua de alimentare cu curent electric a cedat, regiuni vaste din Texas ajungând să fie calamitate (Imaginea 2).

Ce s-a întâmplat pe continentul Europa

Pentru continentul european, încălzirea stratosferică a adus o circulație atmosferică dominată de haos, în țara noastră apărând 2 perioade cu ger, lipsite însă de viscolele tradiționale. Depresiuni mediteraneene au fost, dar sincronizarea cu aerul rece a lipsit. După un astfel de haos, era clar că efectele nu se vor opri aici și vor continua în primăvară.

Astfel, primăvara 2021 începea în mijlocul unui tipar emisferic aproape complet opus față de primăvăra 2020, dominată de vortexul de intensitate record de atunci.

Perturbarea puternică din anul acesta a adus o dominație a emisferei polare. Lunile Martie și Aprilie au amintit mai degrabă de o iarnă prelungită decât de primăvară (imaginea de mai jos).

În același timp, regiunea polară foarte activă a continuat să aprovizioneze cu aer rece inclusiv regiuni calde precum zona Mării Mediterane.

După o iarnă rece, acestea au traversat la rândul lor perioade cu fenomene extreme și aici putem aminti faimoasa blocare a canalului Suez de către uriașul vapor Evergiven, al companiei Evergreen. Nava a lovit malul canalului, în urma rafalelor de vânt foarte puternice.

Viteza vântului era foarte ridicata în regiune încă de câteva zile, pe fondul unei mase de aer rece ce a avansat spre regiuni din Nordul Africii.

O lună Mai aparte

Odată cu finalul lunii Aprilie, estimările arătau o ușoară calmare a contextului emisferic datorită încălzirii stratosferice finale, fenomen ce are loc în fiecare an și marchează trecerea de la circulația specifica sezonului rece la cea specifică sezonului cald. Astfel, o dată cu disiparea părții superioare a vortexului polar, estimările arătau o luna Mai în care influența regiunii polare va pierde teren și în care vom vedea câteva perioade calde, pe fondul regiunii tropicale, marcată la rândul sau de o activitate peste medie.

Normalul nu a apărut pentru multă vreme. Vortexul troposferic a crescut greu în intensitate, sub estimările modelelor, așa că o nouă masa de aer rece, încărcată cu umiditate, a pătruns dinspre jumătatea nordică a Ocenului Atlantic, aducând instabilitate la nivelul continentului european (Imaginea 4).

Primăvara din România, dominată de regiunea polară

În țara noastră, primăvara a adus o lună Martie care a semănat cu o prelungire a iernii, o lună Aprilie în care am continuat să vorbim despre șanse pentru ninsori în prima parte. Spre final, vremea a început să semene cu una de primăvară timpurie.

Pentru luna Mai, estimările indicau o perioadă caldă, care a fost întreruptă de sosirea aerului oceanic. Am avut parte de ploi, furtuni și manifestări extreme ale vremii. Vântul a doborât copaci, iar cantitățile de apa nu au fost deloc de neglijat.

Primăvara a fost dominată de regiunea polară, prin aerul său rece și abia începând cu a doua parte a lunii Aprilie, am văzut acea luptă intre cald și rece. Din păcate, lupta a fost una intensă, însoțită de fenomene extreme.

Astfel, România nu a fost ferită de fenomene ce au apărut pe tot globul. De la cantități mari de nisip saharian transportate în Europa, la doborârea recordului de temperatură din Hong Kong și la valul de căldură ce a adus aproape 30 de grade în capitala Rusiei, primăvara 2021 a reprezentat o continuare a tiparului ce a debutat în luna Ianuarie, datorita încălzirii stratosferice puternice.

Cum considerăm că se vă încheia această primăvară? Cu singurul element ce a lipsit: un interval cald și secetos, în care e foarte posibil să avem parte de temperaturi ce vor depăși 30 de grade în Câmpia Română, mai spun specialiștii de la Prognoze Meteo.

Vă recomandăm să citiți și:

Inovaţie sau inconştienţă? Cercetătorii doresc să modifice compoziţia atmosferei pentru a opri încălzirea globală

Primul studiu care demonstreză că emisiile produse de oameni duc la micșorarea stratosferei Pământului

Incendiile de vegetație din Australia au avut un efect șocant asupra atmosferei Pământului

Gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii s-a micşorat