Home » Știință » Primul studiu care demonstreză că emisiile produse de oameni duc la micșorarea stratosferei Pământului

Primul studiu care demonstreză că emisiile produse de oameni duc la micșorarea stratosferei Pământului

Primul studiu care demonstreză că emisiile produse de oameni duc la micșorarea stratosferei Pământului
Sursa foto: Alexander Tsang via Unsplash
Publicat: 17.05.2021

Cantitățile enorme de emisii de gaze cu efect de seră produse de omenire micșorează stratosfera Pământului, a dezvăluit un nou studiu.

Grosimea stratului atmosferic s-a contractat cu 400 de metri începând cu anii 1980, au descoperit cercetătorii. Stratosfera va continua să se subțieze cu încă 1 kilometru până în 2080 dacă nu vor avea loc reduceri masive de emisii. Schimbările au potențialul de a afecta operațiunile sateliților, sistemul de navigație GPS și comunicațiile radio.

Descoperirea este cea mai recentă care arată impactul profund al oamenilor pe planetă. În luna aprilie, oamenii de știință au arătat că, de fapt, criza climatică a modificat axa Pământului pe măsură ce topirea ghețarilor redistribuie greutatea pe glob.

Stratosfera se extinde de la 20 kilometri până la 60 kilometri deasupra suprafeței Pământului. Sub stratosferă este troposfera, locul în care trăiesc oamenii și în care dioxidul de carbon (CO2) încălzește și dilată aerul. Astfel, granița inferioară a stratosferei este împinsă în sus. Mai mult, atunci când CO2 ajunge în stratosferă, moleculele răcesc aerul, astfel că acesta se contractă.

Primul studiu care demonstrează că emisiile omenirii micșorează stratosfera Pământului

Micșorarea stratosferei este un semnal dezolant al urgenței climatice și influenței la scară planetară pe care o are acum omenirea. „Este șocant. Asta dovedește că noi perturbăm atmosfera până la 60 de kilometri deasupra suprafeței Pământului”, a precizat Juan Añel, autor al studiului și cercetător la Universitatea din Vigo, Ourense, Spania.

Cercetătorii știau deja că troposfera se înalță pe măsură ce emisiile de carbon cresc și au teoretizat în trecut că stratosfera se micșora. Însă, noul studiu este primul care demonstrează această teorie. Astfel, studiul arată că stratosfera a început să se contracte peste tot în lume începând cu cel puțin anii 1980, atunci când datele prin satelit au fost colectate pentru prima oară.

Stratul de ozon care absoarbe razele UV de la Soare este în stratosferă și oamenii de știință au presupus anterior că pierderile de ozon din ultimele decenii ar putea fi de vină pentru micșorare. Mai puțin ozon înseamnă mai puțină încălzire a stratosferei. Însă, noile cercetări arată că, de fapt, creșterea în CO2 este de vină pentru micșorarea constantă a stratosferei, nu nivelurile de ozon. Acestea au început să își revină după ce tratatul de la Montreal din 1989 a interzis clorofluorocarburile (CFC).

Studiul a fost publicat în jurnalul Environmental Research Letters.

„Mă întreb ce alte schimbări produc emisiile noastre în atmosferă și noi nici măcar nu știm”

„Ar putea afecta traiectoria sateliților, durata de viață pe orbită și recuperările, propagarea undelor radio și în cele din urmă performanța sistemului de poziționare global și alte sisteme de navigație bazate în spațiu”, au spus oamenii de știință, potrivit The Guardian.

„Acest studiu a descoperit primele dovezi observaționale privind micșorarea stratosferei și arată că, de fapt, cauza este producerea emisiilor de gaze cu efect de seră de către omenire”, a explicat profesorul Paul Williams, de la Universitatea din Reading, Regatul Unit, care nu a fost implicat în noile cercetări.

„Unii oameni de știință au început să denumească atmosfera superioară drept ignorosfera pentru că este atât de puțin studiată. Este remarcabil faptul că încă mai descoperim noi aspecte ale schimbărilor climatice după decenii de cercetări. Mă întreb ce alte schimbări produc emisiile noastre în atmosferă și noi nici măcar nu știm”, a mai spus Williams.

Dominația activităților umane asupra planetei a făcut ca unii cercetători să recomande declararea unei noi ere geologice, numită Antropocen.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un studiu care a durat 25 de ani dezvăluie ce fel de energie este mai eficientă în reducerea emisiilor

Cercetătorii avertizează că blocarea luminii solare ar putea avea efecte nedorite asupra Pământului

Incendiile de vegetație din Australia au avut un efect șocant asupra atmosferei Pământului

Ce este stratul de ozon și cât de important este pentru noi?

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Au construit mesopotamienii o baterie cu aproape 2.000 de ani înaintea lui Volta? Misterul „bateriei din Bagdad”
Au construit mesopotamienii o baterie cu aproape 2.000 de ani înaintea lui Volta? Misterul „bateriei din Bagdad”
Cum a ajuns lumea să mănânce fără să coboare din mașină? Istoria neașteptată a restaurantelor drive-thru
Cum a ajuns lumea să mănânce fără să coboare din mașină? Istoria neașteptată a restaurantelor drive-thru
De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum
De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum
Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului
Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului
Ce miros aveau parfumurile egiptenilor acum 3.500 de ani? Cercetătorii încearcă să le recreeze
Ce miros aveau parfumurile egiptenilor acum 3.500 de ani? Cercetătorii încearcă să le recreeze
Donald Trump s-a autointitulat „cel mai bun președinte” din istoria SUA
Donald Trump s-a autointitulat „cel mai bun președinte” din istoria SUA
Surpriza dintr-o grădină de lângă Strasbourg: Ce fel de păianjen și-a făcut apariția?
Surpriza dintr-o grădină de lângă Strasbourg: Ce fel de păianjen și-a făcut apariția?
Omul care a făcut din regele Ludovic al XIV unul dintre cei mai puternici monarhi. Cum îi pedepsea pe cei care fabricau lucruri proaste
Omul care a făcut din regele Ludovic al XIV unul dintre cei mai puternici monarhi. Cum îi pedepsea pe cei care fabricau ...
De ce uneori copiii încalță pantofii părinților?
De ce uneori copiii încalță pantofii părinților?
Un îndulcitor folosit în alimente, guma de mestecat și pasta de dinți ar putea crește riscul de AVC
Un îndulcitor folosit în alimente, guma de mestecat și pasta de dinți ar putea crește riscul de AVC
Statele Unite au încheiat „cel mai mare acord petrolier din istoria lumii”, a anunțat Donald Trump
Statele Unite au încheiat „cel mai mare acord petrolier din istoria lumii”, a anunțat Donald Trump
Un vaccin deja în circulație ar putea funcționa și împotriva demenței, au descoperit cercetătorii
Un vaccin deja în circulație ar putea funcționa și împotriva demenței, au descoperit cercetătorii
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă