Cum își aleg românii produsele alimentare și cât de des citesc etichetele

39% dintre românii din mediul urban declară că aleg produsele alimentare în funcție de preț, iar 30% dintre aceștia aleg produsul în funcție de etichetă (doar 20% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani declară că sunt atenți la etichetă), arată un studiu iSense Solutions.

Conform studiului, 14% dintre consumatori declară că țin cont de aspectul produsului, iar 7% aleg în funcție de renumele brandului.

• Doi aminoacizi comuni pot influența speranța de viață a oamenilor
• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump

Categoriile de produse alimentare aflate în atenția românilor din mediul urban, atât din perspectiva verificării etichetelor, cât și a respectării instrucțiunilor de consum după desfacere sunt: produsele lactate (79% verifică întotdeauna eticheta și 70% respectă condițiile de consum), ouăle (74% citesc întotdeauna informațiile de pe etichetă), conservele (67% citesc întotdeauna eticheta și 75% respectă condițiile de consum).

Cele mai verificate informații de pe etichete sunt: termenul de valabilitate (85%, în special de către categoria de vârstă 46 – 65 de ani – 93%), lista de ingrediente (64%) și condițiile de consum (33%).

La polul opus, când vorbim despre etichetele pe care nu le verifică niciodată, românii din mediul urban declară că nu citesc etichetele apelor minerale/ plate (27%), ale băuturilor alcoolice (23%), etichetele de pe cafea sau preparate din cafea (15%), sucuri (14%) și paste făinoase (11%).

Românii nu citesc etichetele apelor minerale sau plate

În ceea ce privește așteptările acestora despre ce alte informații ar dori să se regăsească pe etichete, 71% dintre românii din mediul urban declară că ar dori ca etichetele să aibă o delimitare clară între ingrediente naturale și conservanți, 61% ar dori să fie explicate ingredientele de tip conservant (semnificativ mai mult în rândul bărbaților, 67%), iar 36% ar dori să găsească recomandări privind asocierea cu alte produse sau rețete.

De asemenea, dacă vorbim despre valoarea nutritivă a produselor și menționarea acesteia pe etichetă sub numele de Nutri-score, 48% dintre românii din mediul urban au definit corect acest concept, iar semnificația sistemului de notare (de la „A” – cea mai buna valoare nutritivă, la „E” – produse cu o valoare nutritivă redusă) este cunoscută de către 51% dintre aceștia. Cercetarea calitativă din comunitatea iSense a evidențiat că de multe ori consumatorii nu au o înțelegere clară a modului în care este calculat scorul (ce ingrediente/valori sunt luate în considerare). Datele arată că Nutri-Score-ul nu influențează neapărat achiziția, dar îi ajută pe consumatori să țină evidența produselor „bune” și „rele” din dieta lor.

“Conceptul de “Nutri-score” – începe să fie tot mai prezent pe eticheta produselor alimentare din România și se bucură de o notorietate relativ bună în rândul consumatorilor din mediul urban, însă modul de utilizare al acestuia ar avea nevoie de mai multe explicații și clarificări. Nutri-scorul este perceput ca un instrument util în managementul produselor consumate și în oferirea de informații despre valorile nutriționale ale produselor alimentare”, declară Alexandra Pintilie, Senior Quantitative Researcher în cadrul iSense Solutions.

Datele provin din două studii, un studiu cantitativ și un studiu calitativ. Studiu cantitativ a cuprins 503 de interviuri online și este reprezentativ pentru intervalul de vârstă 18 – 65 de ani din mediul urban, grad de eroare +/- 4.37%, la un nivel de încredere de 95%. Studiu calitativ a fost realizat în Comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani. Datele au fost culese în luna octombrie 2021 si au fost prezentate in exclusivitate in cadrul evenimentului online ESE 2021, organizat de RO.aliment.