Orașul New York se scufundă sub greutatea zgârie-norilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

New York-ul se scufundă, iar zgârie-norii îl duc la fund. Aceasta este concluzia unui nou studiu care a modelat geologia de sub oraș în comparație cu datele din satelit care arată că se prăbușește în Pământ.

Această așezare treptată sau scufundarea bruscă a suprafeței Pământului are loc atunci când sedimentele moi se deplasează sau când sarcinile care apasă asupra solului îl împing și mai adânc.

Există multe cauze, dar greutatea orașelor în sine este rareori studiată. Studiul a constatat că orașul New York se scufundă cu o rată de 1-2 milimetri pe an, sub greutatea clădirilor sale înalte.

Câțiva milimetri ar putea părea puțin, dar unele părți ale orașului se scufundă mult mai repede, la fel de repede ca și ratele observate la care plăcile tectonice se refac atunci când ghețarii se topesc.

Orașul New York se scufundă cu o rată de 1-2 milimetri pe an

Deformarea ar putea însemna probleme pentru acest oraș de joasă altitudine, în care locuiesc peste 8 milioane de oameni, astfel încât descoperirile ar trebui să încurajeze continuarea eforturilor de dezvoltare a unor strategii de atenuare pentru a contracara riscul tot mai mare de inundații și creșterea nivelului mării, scrie ScienceAlert.

„Ideea lucrării este de a sensibiliza publicul cu privire la faptul că fiecare clădire înaltă suplimentară construită pe coastă, pe râu sau pe malul unui lac ar putea contribui la riscul viitor de inundații”, scrie geologul Tom Parsons de la United States Geological Survey și colegii săi de la Universitatea din Rhode Island.

În acest nou studiu, Parsons și colegii săi au calculat masa cumulată a celor peste 1 milion de clădiri din New York, care s-a ridicat la 764.000.000.000.000 de kilograme.

8 milioane de oameni locuiesc în New York

Apoi au împărțit orașul într-o rețea de pătrate de 100 pe 100 de metri și au convertit masa clădirilor în presiune descendentă, luând în considerare atracția gravitațională.

Estimările lor includ doar masa clădirilor și a conținutului acestora, nu și a drumurilor, trotuarelor, podurilor, căilor ferate și a altor zone pavate din New York. Chiar și cu aceste limitări, aceste noi calcule îmbunătățesc observațiile anterioare privind tasările din oraș prin luarea în considerare a geologiei complexe de suprafață de sub New York, care constă în depozite lacustre de nisip, nămol și argilă, precum și în aflorimente de rocă de bază.

Modelând comportamentul acestor substraturi, cercetătorii au arătat că solurile bogate în argilă și umplutura artificială sunt deosebit de predispuse la subsidență: valoarea medie fiind de o lungime de riglă (294 milimetri) la un loc de prelevare de probe din partea inferioară a cartierului Manhattan. Solurile mai elastice își revin după construcție, în timp ce roca de bază, care ancorează mulți zgârie-nori, nu se clatină la fel de mult.

Cercetarea a fost publicată în Earth’s Future.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Organizațiile și grupurile indigene cer returnarea de urgență a unui tron mayaș trimis la New York

Bule dintr-un ocean antic au fost găsite în stâncile din New York

Locuitorii din New York vor putea să-și marcheze genul cu „X” pe actele de identitate

Angajații din sectorul privat din New York, obligați să se vaccineze