Câți români cred că își pot păstra locul de muncă până la 60 de ani?
31% dintre angajații din România se declară sceptici în privința faptului că își vor putea păstra actualul loc de muncă sau că vor putea avea un post similar la vârsta de 60 de ani, cu 4 procente peste media UE.
Potrivit celui mai recent raport al Agenției Europene de Securitate și Sănătate în Muncă, analizat de Arthur Hunt România, procentul clasează România pe ultimele locuri din Uniunea Europeană.
Comparativ, în Portugalia doar 16% dintre angajați consideră că nu și-ar putea menține același parcurs în carieră până la vârsta de 60 de ani, în Germania 17%, iar în Italia 21%. La polul opus se află Franța și Slovenia. 44% dintre francezi și 43% dintre sloveni se văd în viitor într-un alt loc de muncă decât cel actual.
Motivele care stau la baza acestor îndoieli sunt multiple. Sunt factori de presiune care generează efecte psihologice negative, cum ar fi stres cronic, stare de tensiune, lipsă de control, lipsa suportului social și neîmplinirea profesională. În acest context, mulți angajați români iau în calcul chiar și reorientarea profesională.
Câți români cred că își pot păstra locul de muncă până la 60 de ani?
„Rapoartele arată o creștere a riscului de deteriorare a sănătății mentale a angajaților, iar efectele acestui fapt sunt foarte greu de măsurat sau estimat. Pe de altă parte, din ce în ce mai multe organizații includ în strategiile lor de HR planuri de transformare și adaptare la noile realități, cu obiective clare, ce vizează retenția angajaților talentați și productivi, reorganizarea pentru eficiență sporită și dezvoltarea de noi competențe pentru a facilita adaptarea la schimbări. Ar fi ideal dacă aceste companii, prin liderii lor, ar putea să pună mai mare accent pe pregătirea mentală a echipelor”, declară Sorin Roibu, managing partner al companiei.
Totodată, ultimele evoluții geopolitice și contextul socio-economic actual, impredictibil, aduc cu sine presiuni suplimentare în organizații. Percepția mediului de business de la începutul anului s-a schimbat la jumătatea acestuia. De la stadiul de “revenire” de după pandemie s-a trecut la “precauție”, de la “recrutare” s-a ajuns la “restructurare”, iar de la “dezvoltare” la “stabilizare”, relevă studiul.
Provocările economice și sociale vor continua și în următoarele luni, potrivit analizei. Spre exemplu în domeniul IT s-ar putea observa, în 2024, o limitare a creșterii remunerațiilor sau a recrutărilor. De asemenea, sectorul real estate, dar și cel bancar ar putea întâmpina dificultăți din cauza unui eventual ritm mai încetinit al construcțiilor civile, care ar putea aduce un acces limitat la credite.