Al patrulea eveniment global de albire a coralilor din ultimii 30 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De-a lungul coastelor din Australia, Kenya și Mexic, multe dintre recifele de corali colorate din lume au devenit de un alb fantomatic. Oamenii de știință au declarat că este al patrulea eveniment global de albire din ultimele trei decenii, scrie Reuters.

Cel puțin 54 de țări și teritorii s-au confruntat cu o albire în masă în rândul recifurilor de corali începând din februarie 2023, pe măsură ce schimbările climatice încălzesc apele de suprafață ale oceanului, potrivit Coral Reef Watch al Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice a SUA (NOAA), cel mai important organism de monitorizare a recifurilor de corali din lume.

Albirea este declanșată de anomalii ale temperaturii apei care determină coralii să expulzeze algele colorate care trăiesc în țesuturile lor. Fără ajutorul algelor în furnizarea de nutrienți către corali, coralii nu pot supraviețui.

„Un stres termic la nivel de albire”

„Mai mult de 54% din zonele de recif din oceanul global se confruntă cu un stres termic la nivel de albire”, a declarat Derek Manzello, coordonatorul Coral Reef Watch.

Anunțul privind cel mai recent fenomen de albire la nivel mondial a fost făcut în comun de NOAA și de International Coral Reef Initiative (ICRI), un parteneriat interguvernamental global de conservare. Pentru ca un eveniment să fie considerat global, o albire semnificativă trebuie să aibă loc în toate cele trei bazine oceanice – Atlantic, Pacific și Indian – într-o perioadă de 365 de zile.

La fel ca evenimentul de albire din acest an, ultimele trei – în 1998, 2010 și 2014-2017 – au coincis cu un model climatic El Nino, care, de obicei, aduce temperaturi mai ridicate ale mării.

Temperaturile de la suprafața mării de anul trecut au doborât recordurile care au fost păstrate din 1979, deoarece efectele El Nino sunt agravate de schimbările climatice.

Multe dintre recifele din lume nu se vor reface

Coralii sunt nevertebrate care trăiesc în colonii. Secrețiile lor de carbonat de calciu formează o schelă dură și protectoare care servește drept casă pentru algele unicelulare.

Oamenii de știință și-au exprimat îngrijorarea că multe dintre recifele din lume nu se vor reface în urma stresului termic intens și prelungit.

„Ceea ce se întâmplă este nou pentru noi și pentru știință”, a declarat ecologistul marin Lorenzo Alvarez-Filip de la Universitatea Națională Autonomă din Mexic.

„Încă nu putem prezice cum se vor descurca coralii grav stresați”, chiar dacă vor supraviețui stresului termic imediat, a adăugat Alvarez-Filip.

Fenomenele recurente de înălbire a coraliilor contrazic modelele științifice anterioare, care prevedeau că între 70% și 90% din recifele de corali din lume ar putea dispărea în cazul în care încălzirea globală ar atinge 1,5 grade Celsius peste temperaturile preindustriale. Până în prezent, lumea s-a încălzit cu aproximativ 1,2 grade Celsius.

„Am depășit punctul de inflexiune pentru recifele de corali”

Într-un raport din 2022 al Grupului interguvernamental al ONU privind schimbările climatice, experții au stabilit că o încălzire de doar 1,2 C ar fi suficientă pentru a afecta grav recifele de corali, „majoritatea dovezilor disponibile sugerând că ecosistemele dominate de corali vor fi inexistente la această temperatură”.

Fenomenul de albire globală din acest an adaugă și mai multă greutate îngrijorărilor oamenilor de știință, conform cărora coralii sunt în mare pericol.

„O interpretare realistă este că am depășit punctul de inflexiune pentru recifele de corali”, a declarat ecologistul David Obura, care conduce Coastal Oceans Research and Development Indian Ocean East Africa din Mombasa, Kenya.

„Ele intră într-un declin pe care nu îl putem opri, cu excepția cazului în care oprim cu adevărat emisiile de dioxid de carbon” care determină schimbările climatice, a adăugat Obura.

Se estimează că recifurile de corali furnizează în fiecare an bunuri și servicii în valoare de aproximativ 2,7 trilioane de dolari – cu beneficii precum atragerea turiștilor, protejarea comunităților de coastă împotriva valurilor de furtună și susținerea pescuitului de coastă, potrivit unei evaluări realizate în 2020 de rețeaua științifică a ICRI.