Femeile reprezintă peste jumătate din populația României, arată datele INS

Femeile reprezentă 51,4% din totalul populaţiei rezidente în România, arată datele statistice publicate de INS.

Din cele 19.067.600 de persoane care la 1 ianuarie 2024 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României, 9.796.200 sunt femei, reprezentând 51,4% din totalul populaţiei rezidente.

• Mircea Oprean, ginerele Dictatorului, dezvăluie ADEVĂRATA POVESTE a familiei Ceaușescu în EXCLUSIVITATE la Altceva cu Adrian…
• Un studiu arată că alăptatul și evitarea sucurilor pot proteja copiii de obezitate

Conform INS, în mediul urban, ponderea femeilor este mai pronunţată decât în cel rural; peste 5.226.500 de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,8% din totalul populaţiei urbane, în mediul rural ponderea populaţiei feminine fiind de 49,8%.

Populaţia feminină are o pondere mai mare decât populaţia masculină

De asemenea, vârsta medie a populației feminine este cu 3,6 ani mai mare decât a celei masculine, de 44,3 ani față de 40,7 ani.

Populaţia feminină are o pondere mai mare decât populaţia masculină în aproape toate judeţele, excepţie făcând judeţul Vaslui. Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Vrancea, Vaslui şi Vâlcea, iar cele mai scăzute în Arad și Alba. Totodată, cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul urban (53,7% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).

„Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani, număra 4053 mii persoane, potenţialele mame reprezentând, astfel, 41,4% din totalul populaţiei feminine rezidente în România la 1 ianuarie 2024”, arată INS.

Județele cu cele mai mari rate de fertilitate

În anul 2023 cele mai mari rate de fertilitate (născuți-vii la 1000 femei de vârstă fertilă, 15-49 ani, din populația rezidentă) s-au înregistrat în județele Suceava (55,0‰), Sălaj (50,0‰) și Ialomița (45,9‰), iar cele mai scăzute în județele Mehedinți (30,2‰), Gorj (30,6‰) și Ilfov (30,8‰).

În anul 2023 numărul de născuți-vii (cu reședința obișnuită în România) a fost de 160.078 copii, rezultând o rată a natalității de 8,4 născuți-vii la 1000 de locuitori. România se situează printre țările cu o rată a natalității mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalității în UE-274 a fost în anul 2023 de 8,2 născuți-vii la 1000 de locuitor.

INS arată că tendința din anii anteriori s-a păstrat și în 2023, născându-se mai mulți băieți decât fete, cu un raport de masculinitate de 107 băieți la 100 fete.

Vârsta medie la căsătorie a crescut

„Față de anul 2022, în anul 2023 rata natalității a înregistrat o scădere, atât în mediul urban, de la 9,3 ‰ (în anul 2022) la 8,1‰, cât și în mediul rural, de la 9,4‰ (în anul 2022) la 8,7‰ (în anul 2023). Rata natalității din mediul rural în anul 2023 a fost mai ridicată față de cea din mediul urban”, potrivit statisticilor oficiale.

În anul 2023, vârsta medie a mamei la naștere a fost de 28,9 ani, în ușoară creștere față de cea din anul 2022 (28,8 ani), iar vârsta medie la prima naștere a fost de 27,5 ani în ușoară scădere față de anul precedent când vârsta medie a mamei la naștere a fost de 27,6 ani, menținându-se tendința de amânare a nașterii. Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,5 ani) comparativ cu cele din urban (30,2 ani).

Vârsta medie la căsătorie, în anul 2023, a crescut față de anul precedent, în medie, cu 0,3 ani atât la femei cât și și la bărbați. Astfel, vârsta medie la căsătorie a femeilor a fost de 31,7 ani (față de 31,4 ani în 2022), iar a bărbaților de 34,7 ani, (față de 34,4 ani în 2022). Vârsta medie la prima căsătorie a fost, în anul 2023, 29,1 ani pentru femei (28,8 ani în 2022) și 32,4 ani pentru bărbați (32,1 ani în 2022).

În anul 2023, s-au înregistrat 22715 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,04 divorţuri la 1000 locuitori (1,06 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2022).

În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 28,7% erau absolvente ale învăţământului superior, 6,0% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 43,4% erau absolvente de liceu, iar 10,9% absolvente de învățământ profesional sau de ucenici.