Bâlbâiala are o cauză genetică clară, dezvăluie un studiu pe 1 milion de participanți

Un studiu cu peste 1 milion de participanți a demonstrat că bâlbâiala are o cauză genetică clară, identificând 57 de zone specifice din ADN-ul uman care influențează această tulburare de vorbire.

Cercetarea, făcută de Universitatea Vanderbilt folosind date de la 23andMe, a comparat 99.776 de persoane care se bâlbâie cu peste 1 milion de persoane care nu au această problemă.

• Creierul criogenat al unui cercetător, „uimitor de bine conservat” după 10 ani
• Sony suspendă vânzările de carduri de memorie din cauza crizei de semiconductori

„Au existat sute de ani de concepții greșite despre cauzele bâlbâielii, de la stângăcie la traume din copilărie sau mame autoritare”, a explicat Jennifer Below, care a condus studiul.

„Bâlbâiala nu vine din eșecuri personale, ci din genele noastre”

„Cercetarea noastră dovedește că bâlbâiala nu vine din eșecuri personale, ci din genele noastre”.

Pentru persoanele care se bâlbâie, studiul confirmă că nu e vina lor – nu e din cauza că sunt „nervoase” sau că au avut o copilărie dificilă.

Pe termen lung, descoperirea ar putea duce la teste genetice pentru detectarea timpurie, tratamente personalizate și chiar medicamente specifice care să „corecteze” căile genetice afectate. Bâlbâiala va fi văzută ca o variație genetică normală, similar diabetului de tip 1 sau daltonismului.

Studiul a descoperit că zonele din ADN responsabile de bâlbâială sunt conectate cu cele care influențează autismul, depresia și chiar apritudinile muzicale. Gena cea mai importantă este legată și de abilitatea de a menține ritmul muzical și de problemele de limbaj din boala Alzheimer.

Bâlbâiala afectează peste 400 de milioane de oameni în lume și poate avea efecte negative asupra educației, carierei și sănătății mentale. Cercetătorii au observat că afectează mai mulți bărbați adulți decât femei, cu „semnături genetice” diferite între sexe, potrivit Medical Xpress.