Câțiva dintre cei mai controversați câștigători ai Premiului Nobel pentru Pace

Câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace 2025 va fi anunțat vineri, 10 octombrie a.c., la Oslo. Reuters prezintă câțiva dintre cei mai cunoscuți câștigători din trecut – și o persoană care nu a câștigat, dar ar fi trebuit să câștige.

Martin Luther King, liderul mișcării pentru drepturile civile din SUA, a fost „prima persoană din lumea occidentală care ne-a arătat că o luptă poate fi dusă fără violență”, potrivit președintelui de atunci al comitetului de atribuire a premiului, Gunnar Jahn.

• 20 de lucruri uimitoare despre creierul uman
• Marile companii de Inteligență Artificială sunt „mai puțin reglementate decât restaurantele”

„El este primul care a transformat mesajul iubirii frățești în realitate în cursul luptei sale și a dus acest mesaj tuturor oamenilor, tuturor națiunilor și raselor”.

Premiul Nobel pentru Pace a fost controversat în multe ocazii

La 35 de ani, el era și cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace la acea vreme. Astăzi, cea mai tânără câștigătoare este activista pakistaneză pentru educație Malala Yousafzai, care avea 17 ani când a câștigat premiul în 2014.

Premiul Nobel pentru Pace a fost controversat în multe ocazii, dar majoritatea au fost de acord în 1993 că Nelson Mandela merita acest premiu, potrivit lui Geir Lundestad, secretarul de atunci al Comitetului Nobel norvegian. Mandela a petrecut 27 de ani în închisoare și a continuat să pledeze pentru o tranziție pașnică către sfârșitul apartheidului în Africa de Sud.

Ceea ce nu era evident era acordarea premiului împreună cu Frederik Willem de Klerk, ultimul lider alb al Africii de Sud, a spus Lundestad în memoriile sale din 2015. Mulți au spus că Mandela ar fi trebuit să câștige singur, în timp ce alții au spus că Mandela nu putea face pace fără un partener, a povestit Lundestad. În cele din urmă, premiul a fost acordat amândurora pentru a încuraja tranziția pașnică către o Africa de Sud democratică, care nu era încă finalizată la momentul acordării premiului.

Printre cele mai controversate Premii Nobel

Printre cele mai controversate premii se numără cel din 1973, acordat diplomatului american Henry Kissinger și lui Le Duc Tho din Vietnamul de Nord pentru încheierea Acordurilor de pace de la Paris din ianuarie 1973, în baza cărora Washingtonul a finalizat retragerea militară din Vietnamul de Sud. Decizia comitetului a șocat pe mulți la acea vreme, întrucât Kissinger a jucat un rol major în strategia militară a SUA în etapele finale ale războiului din Vietnam, care a durat între 1955 și 1975.

Le Duc Tho a refuzat premiul pe motiv că pacea nu fusese încă instaurată. Doi dintre cei cinci membri ai comitetului au demisionat în semn de protest.

Kissinger, deși a acceptat premiul, nu s-a deplasat în Norvegia pentru ceremonie și a încercat ulterior, fără succes, să returneze premiul.

Documentele interne publicate în 2023 au arătat că comitetul de atunci a acordat premiul știind foarte bine că războiul din Vietnam nu se va termina în curând.

Foarte puține femei au câștigat Premiul Nobel pentru Pace

Una dintre puținele femei care au câștigat premiul, Aung San Suu Kyi a fost una dintre numeroasele militante pentru drepturile omului din anii 1990 care au primit Premiul Nobel pentru Pace, pentru lupta sa non-violentă pentru democrație împotriva dictaturii militare din Myanmar. Timp de ani de zile, ea a fost salutată ca una dintre cele mai merituoase laureate ale premiului, dar acest lucru s-a schimbat după ce, în 2017, armata din Myanmar a comis masacre și violuri în grup „cu intenție genocidă” împotriva minorității musulmane Rohingya, potrivit unei anchete a Națiunilor Unite.

Suu Kyi, care conducea guvernul civil din Myanmar la acea vreme, a fost criticată pentru că nu a condamnat represiunea armatei împotriva Rohingya. În 2021, în urma unei lovituri de stat militare, Suu Kyi a fost arestată din nou. În vârstă de 80 de ani, ea se află în detenție de atunci, iar starea ei de sănătate este precară, potrivit fiului ei.

Mahatma Gandhi a fost pe lista internă a comitetului cu candidații în cinci ocazii diferite, iar comitetul era pregătit să îi acorde premiul în 1948, anul în care a fost asasinat, potrivit lui Lundestad. Comitetul ar fi putut să îi acorde premiul postum (acest lucru era posibil la acea vreme, dar nu mai este acum), dar nu a făcut-o.

„Mahatma Gandhi ocupă un loc aparte”

Potrivit lui Lundestad, acest lucru s-ar putea datora faptului că comitetul nu a vrut să ofenseze Marea Britanie, aliatul apropiat al Norvegiei și fosta putere colonială în India, sau pentru că politica lui Gandhi ar fi putut fi percepută ca fiind prea „străină” sau „antimodernă” de către membrii unui comitet centrat pe Europa.

Violența divizării Indiei ar fi putut juca, de asemenea, un rol, a spus el. Cel puțin 1 milion de oameni au fost uciși și 15 milioane au fost dezrădăcinați.

În orice caz, „printre omisiuni, Mahatma Gandhi ocupă un loc aparte”, a scris Lundestad în memoriile sale. „Este, desigur, extrem de regretabil că principalul purtător de cuvânt al non-violenței din secolul al XX-lea nu a primit niciodată Premiul Nobel pentru Pace”.