Influencerii istoriei, de la Mahomed, la Iisus și Gandhi

Influencerii nu reprezintă un fenomen modern (termenul însă, da); ei au existat de-a lungul istoriei, modelând societăți, culturi și ideologii, mulți dintre ei, de la lideri religioși la oameni de știință și activiști, reprezentând figuri remarcabile cu importante contribuții asupra lumii.

Și chiar dacă ne-am putea gândi la influencerii de astăzi ca la persoane cu milioane de urmăritori pe Instagram sau TikTok, după cum scrie britannica.com, ambele platform fiind invenții recente, rolul unui influencer nu este atât de specific secolului XXI.

• Papa Francisc și arta subversivă: tatuaje, rock și filmul „Spotlight”
• Mentorii necunoscuți ai celui ce avea să fie Papă. Cine l-a influențat pe Francisc?

De fapt, cu secole înainte ca social media să existe, creatorii de tendințe au inspirat stiluri, look-uri și mode care au influențat sute, mii sau chiar milioane de oameni să le urmeze exemplul.

Mahomed (c. 570-632)

În calitate de fondator al Islamului, învățăturile și povestea vieții lui Mahomed au avut un impact profund asupra a peste un miliard de adepți din întreaga lume. Născut în Mecca, Mohamed a început să aibă revelații la vârsta de 40 de ani, care au fost ulterior compilate în Coran. Accentul său pe monoteism și justiție socială a pus bazele unei religii mondiale majore, care militează pentru pace, caritate și coeziune comunitară. Influența lui Mahomed se extinde dincolo de religie; învățăturile sale au modelat sistemele juridice, arta și cultura în diverse societăți.

Isaac Newton (1643-1727)

Contribuțiile lui Newton la știință sunt de-a dreptul revoluționare. Formularea de către acesta a legilor mișcării și gravitației universale a transformat înțelegerea noastră asupra lumii fizice. Publicarea „Philosophiæ Naturalis Principia Mathematica” în 1687 l-a consacrat ca o figură centrală a revoluției științifice. Lucrările lui Newton nu numai că au avansat matematica și fizica, dar au și pus bazele ingineriei și tehnologiei moderne.

Iisus Hristos (c. 4 î.Hr. – 30 d.Hr.)

O figură centrală a creștinismului, învățăturile lui Iisus despre iubire, iertare și compasiune au inspirat nenumărați oameni și o multitudine de mișcări de-a lungul istoriei. Parabolele și predicile sale au pus accentul pe valori morale care au rezonat cu mulți, indiferent de afilierea religioasă. Răspândirea creștinismului a modelat etica, arta și filosofia civilizației occidentale, făcând din Iisus una dintre cele mai influente figuri ale istoriei.

Gautama Buddha (c. 563-483 î.Hr.)

Fondatorul budismului, Siddhartha Gautama, cunoscut ca Buddha, a introdus concepte precum atenția, compasiunea și căutarea iluminării. Învățăturile sale îi încurajează pe adepți să caute pacea interioară prin autocunoaștere și o viață etică. Impactul budismului este evident în diverse culturi din Asia și nu numai, influențând arta, filosofia și psihologia.

Confucius (551-479 î.Hr.)

Confucius a fost un filosof chinez ale cărui idei privind moralitatea, loialitatea familiei și armonia socială au influențat profund culturile din Asia de Est. Învățăturile lui Confucius subliniază respectul pentru tradiție și importanța educației în cultivarea cetățenilor virtuosi, confucianismul modelând timp de secole sistemele politice și structurile sociale din China și țările învecinate.

Mahatma Gandhi (1869-1948)

Filosofia lui Gandhi de rezistență non-violentă a devenit un instrument puternic de schimbare socială în timpul luptei Indiei pentru independență față de dominația britanică, iar angajamentul său față de drepturile civile prin proteste pașnice a inspirat mișcări globale care militează pentru dreptate și egalitate, principii ce continuă să influențeze activiștii din întreaga lume în căutările lor de schimbare fără violență.

Martin Luther King Jr. (1929-1968)

Un lider proeminent al mișcării americane pentru drepturile civile, Martin Luther King Jr a pledat pentru egalitatea rasială prin activism non-violent. Celebrul său discurs „I Have a Dream” din timpul Marșului de la Washington din 1963 a galvanizat sprijinul public pentru legislația privind drepturile civile în Statele Unite, viziunea lui cu privire la o societate lipsită de nedreptate rasială rămânând un principiu călăuzitor pentru mișcările sociale contemporane.

Marie Curie (1867-1934)

Cercetările revoluționare ale lui Curie privind radioactivitatea i-au adus două Premii Nobel pentru Fizică și Chimie – o realizare fără precedent pentru o femeie la acea vreme. Munca sa nu doar că a avansat înțelegerea științifică, dar a și deschis calea pentru aplicațiile medicale ale radioterapiei în tratamentul cancerului, astfel că realizările spectaculoase ale lui Marie Curie continuă să inspire și astăzi femeile din domeniile STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics).

Nelson Mandela (1918-2013)

Călătoria lui Mandela de la prizonier la președinte simbolizează lupta împotriva apartheidului în Africa de Sud. După decenii de opresiune rasială, conducerea sub autoritatea sa a pus accentul pe reconciliere în detrimentul răzbunării, poziția lui Mandela față de drepturile omului făcând din el un simbol durabil al rezistenței împotriva nedreptății în întreaga lume.

Leonardo da Vinci (1452-1519)

Un polimat ale cărui interese au cuprins arta, știința, ingineria și anatomia, da Vinci a întruchipat idealul renascentist al potențialului uman. Capodoperele sale precum „Cina cea de Taină” și „Mona Lisa” au revoluționat tehnicile artistice, în timp ce schițele lui științifice au prefigurat invențiile moderne.

Rosa Parks (1913-2005)

Refuzul Rosei Parks de a renunța la locul său în autobuz, atunci când i s-a cerut acest lucru pe motiv că este „de culoare” și nu are acest drept, a declanșat boicotul autobuzelor din Montgomery care a devenit un moment crucial în mișcarea americană pentru drepturile civile. Actul de sfidare pe care l-a îmbrățișat Parks a mobilizat atunci activiști din întreaga națiune să lupte pentru egalitate.

Amelia Bloomer (1818 – 1894)

A fost o figură centrală în mișcarea pentru drepturile femeilor, cunoscută pentru activismul, jurnalismul și susținerea reformei vestimentare și devenind o voce influentă pentru problemele femeilor într-o perioadă în care participarea lor la viața publică era foarte limitată. Pasiunea Ameliei Bloomer pentru dreptatea socială a determinat-o, la un moment dat, să scrie o rubrică pentru ziarul soțului său, Seneca County Courier, în care aborda diverse subiecte care afectau femeile. În 1849, inspirată de experiențele proprii și de mișcarea pentru drepturile femeilor, Bloomer a fondat The Lily, unul dintre primele ziare dedicate drepturilor femeilor și temperanței, devenind o adevărată platformă vitală pentru discutarea problemelor femeilor și pentru susținerea reformei sociale. Iar una dintre cele mai importante contribuții ale lui Bloomer a fost pledoaria sa pentru reforma vestimentară. Observând că fustele lungi și corsetele pe care femeile erau nevoite să le poarte nu erau doar restrictive, ci și potențial dăunătoare pentru sănătatea lor, Bloomer a început să promoveze un nou stil vestimentar: pantalonii purtați sub o fustă mai scurtă. Această ținută le oferea femeilor o mai mare libertate de mișcare și confort. Deși alte femei purtaseră articole de îmbrăcăminte similare înaintea ei, contribuțiile lui Bloomer în The Lily a popularizat termenul „bloomers”, care a devenit sinonim cu acest nou stil.

William Dorsey Swann (1858 – 1925)

În 1888, William Dorsey Swann, activist american, a organizat un bal al travestiților în Washington, D.C., la care au participat numeroși bărbați de culoare (inclusiv el), cu toții îmbracați în rochii. La scurt timp de la debutul petrecerii, a sosit și poliția, mulți dintre participanții kinky fugind, mai puțin Swann. Acțiunea curajoasă a lui Swann a atras atenția mass-mediei, unii referindu-se la el ca la „o regină” în timpul arestării. Incidentul a marcat unul dintre primele acte de rezistență împotriva opresiunii homosexualilor din istoria Statelor Unite, influențând activiști de mai târziu, precum Marsha P. Johnson și Sylvia Rivera, în timpul revoltelor de la Stonewall. Swann a fost primul care s-a identificat ca drag queen, organizând baluri somptuoase, fiind prima persoană din Statele Unite care a condus un grup de rezistență gay.

Wellington Koo (1888 – 1985)

Wellington Koo, născută Oei Hui-lan, a fost Prima Doamnă a Republicii Chineze între 1926 și 1927 și fost ambasador al Chinei în SUA, devenind o figură influentă în modă și cultură. Koo a jucat un rol esențial în popularizarea qipao (cheongsam), transformându-l dintr-un articol de îmbrăcăminte tradițional într-o rochie la modă accesibilă femeilor din toate clasele sociale. Inițial o rochie largă pentru elitiste, modificările lui Koo au transformat-o într-o rochie strâmtă, cu un guler înalt și deschideri laterale. De-a lungul vieții, Koo și-a folosit alegerile în materie de modă pentru a prezenta o imagine încrezătoare a femeilor chineze pe scena globală, influențând generații întregi să îmbrățișeze qipao-ul ca simbol al emancipării și al eleganței.

King Louis XIV (1638 – 1715)

Perucile au o istorie lungă și variată, apărând în portretele renascentiste și printre Părinții Fondatori ai Statelor Unite. Cu toate acestea, popularitatea lor poate fi atribuită, în mare parte, regelui Ludovic al XIV-lea al Franței. Inițial, Ludovic al XIII-lea, tatăl lui Ludovic al XIV-lea, a fost cel care a lansat această tendință în 1624, purtând o perucă pentru a-și acoperi chelia. Când Ludovic al XIV-lea a urcat pe tron în 1643, părul său negru și des a stabilit un nou standard de modă pentru aristocrația franceză. Mulți curteni au încercat să imite coafura sa luxoasă adoptând peruci. În mod ironic, până în 1673, părul regelui Ludovic al XIV-lea a început să se rărească. Iar pentru a-și menține aspectul regal și pentru a evita să fie eclipsat de curtenii săi, a optat pentru păr fals suplimentar și, în cele din urmă, a adoptat o perucă completă. În mod similar, regele Carol al II-lea al Marii Britanii a urmat exemplul în 1663, purtând o perucă pentru a masca încărunțirea părului.

Morris Frank (1908 – 1980)

Morris Frank, fiul cel mai mic al unei familii înstărite din Tennessee, a crescut într-un mediu privilegiat. La vârsta de șase ani, în urma unui accident ecvestru, i-a fost afectată vederea la un ochi, zece ani mai târziu rămâmând complet orb. În 1927, la doar 20 de ani, Frank a aflat despre Dorothy Eustis, care antrena câini ciobănești germani în Marea Britanie pentru a ajuta soldații orbi. Fascinat de idee, Frank a contactat-o pe Eustis pentru a discuta despre posibilitatea realizării unui program similar în Statele Unite. După ce s-a întâlnit cu Eustis și a început să se antreneze cu propriul câine ghid, Frank a devenit un avocat dedicat al persoanelor cu dizabilități. Cu ajutorul câinelui său, Morris Frank și-a demonstrat capacitatea de a trăi independent și a promovat ideea că persoanele cu deficiențe vizuale pot utiliza în public, și în siguranță, câini ghizi.

Cleopatra (69 BC – 31 BC)

Numele Cleopatrei evocă o multitudine de asociații, de la ochii ei seducători, accentuați cu kohl, la portretul lui William Shakespeare în „Antoniu și Cleopatra” și la celebra ei legătură cu Iulius Cezar. Printre cele mai ușor de recunoscut trăsături ale Cleopatrei se numără coafura așa numită „pepene” – caracterizată prin părul strâns împletit și aranjat într-un coc la ceafă. Deși Cleopatra a petrecut puțin timp în Roma în timpul relației cu Cezar, impactul ei a rămas mult timp după plecarea din Roma, pentru că această coafură distinctivă a influențat sculpturile romane și a devenit populară în rândul femeilor din clasa superioară, continuând să modeleze interpretările moderne ale imaginii Cleopatrei.

Există mulți așa zisi influenceri în istoria universală, nu știm câți urmăritori ar fi avut azi pe Instagram sau Tik Tok dacă ar fi trăit în timpurile recente, însă având în vedere faptul că au fost pionieri în ceva – în ceva semnificativ și definitoriu – au fost deschizători de drumuri, oameni de știință cu realizări magistrale, activiști curajoși, personalități a căror amprentă asupra mersului vieții și istoriei a însemnat enorm, cu siguranță conturile lor de pe rețelele de socializare de acum ar fi făcut concurență sportivilor, actorilor, muzicienilor faimoși de azi, adunând milioane sau chiar zeci de milioane de urmăritori. Dar în lipsa profilelor lor pe social media, omenirea se poate bucura de moștenirea academică semnificativă pe care toți aceștia ne-au lăsat-o.

Sursa:

https://www.britannica.com/list/new-seven-wonders-of-the-world

Vă mai recomandăm să citiți și:

Björk, unul dintre cei mai influenți pionieri în muzica electronică și experimentală

Candy Lightner, femeia din spatele luptei împotriva condusului sub influența alcoolului

Cum ar putea inteligența artificială să influențeze evoluția umană

Durata vieții este influențată mai mult de alegeri decât de gene, arată un studiu