Home » D:News » Câți bani cash mai folosesc europenii?

Câți bani cash mai folosesc europenii?

Câți bani cash mai folosesc europenii?
Foto: Shutterstock
Publicat: 26.12.2025

Un studiu recent al Băncii Centrale Europene, prezentat de Euronews, arată că, în ciuda declinului constant, banii cash rămân esențiali în multe țări, influențați de cultură, obiceiuri și nivelul de digitalizare.

Potrivit unui sondaj realizat de Banca Centrală Europeană, suma medie de bani cash pe care oamenii o au asupra lor în zona Euro este de 59 de euro, date valabile pentru anul 2024. Diferențele între state sunt însă semnificative. În Olanda, oamenii poartă în medie doar 35 de euro, în timp ce în Luxemburg și Cipru suma urcă până la 82 de euro.

Euronews arată că în rândul celor mai mari economii europene, Germania se află pe primul loc. Germanii conduc cu o medie de 69 de euro în portofel, în timp ce Franța înregistrează cea mai scăzută valoare, de aproximativ 50 de euro. Italia se apropie de limita inferioară, iar Spania se situează ușor peste media zonei euro.

Specialiștii subliniază că utilizarea numerarului este puternic influențată de specificul cultural. Țările din sudul Europei, unde interacțiunile directe sunt mai frecvente și comerțul de proximitate joacă un rol important, rămân mai atașate de plățile cash. În schimb, statele din nordul continentului, precum cele scandinave, au adoptat mult mai rapid plățile electronice și serviciile bancare digitale.

Această diferență nu ține doar de tehnologie, ci și de nivelul de încredere în instituțiile financiare și de preocupările legate de confidențialitatea datelor personale.

Datele BCE arată că ponderea plăților în numerar la punctele de vânzare a scăzut constant. Dacă în 2016 aproape 79% dintre tranzacții erau realizate cash, în 2024 procentul a coborât la 52%. În termeni de valoare, scăderea este și ea semnificativă, de la 54% la 39%.

Chiar și așa, peste jumătate dintre tranzacțiile din zona euro sunt încă plătite în numerar. În 14 din cele 20 de state membre ale zonei euro, cash-ul rămâne metoda de plată cea mai frecvent utilizată. În unele țări, precum Malta, Slovenia, Austria sau Italia, peste 60% dintre plăți se fac încă în numerar.

În paralel, cardurile reprezintă deja 39% din totalul tranzacțiilor și 45% din valoarea acestora. Plățile prin telefon sau smartwatch sunt în creștere rapidă, mai ales în rândul tinerilor și în economiile cu un grad ridicat de digitalizare.

Olanda și Finlanda sunt exemplele cele mai clare ale acestei tranziții. Aici, numerarul este acceptat de tot mai puține afaceri, în special în restaurante și cafenele, iar majoritatea întreprinderilor mici preferă plățile electronice.

Experții explică aceste variații printr-o combinație de factori sociali, economici și culturali. Nivelul de acceptare a numerarului, infrastructura digitală, încrederea în sistemul bancar și temerile legate de supravegherea digitală influențează decisiv comportamentul consumatorilor.

Astfel, deși viitorul pare clar orientat către plățile digitale, numerarul nu dispare. Pentru mulți europeni, banii cash rămân sinonimi cu siguranța, controlul și libertatea financiară.

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?
Iată de ce este recomandat să-ți încarci telefonul înainte să se descarce complet
Iată de ce este recomandat să-ți încarci telefonul înainte să se descarce complet
Medicii trag un semnal de alarmă: tot mai multe femei vor suferi de boli cardiovasculare
Medicii trag un semnal de alarmă: tot mai multe femei vor suferi de boli cardiovasculare
Un crater de impact în formă de potcoavă, descoperit în China, ar putea fi cel mai „tânăr” din lume
Un crater de impact în formă de potcoavă, descoperit în China, ar putea fi cel mai „tânăr” din lume
Galen din Pergamon: medicul gladiatorilor care a pus bazele neurologiei moderne
Galen din Pergamon: medicul gladiatorilor care a pus bazele neurologiei moderne
Una dintre cele mai mari stele cunoscute și-a schimbat culoarea. Este aceasta pe cale să explodeze?
Una dintre cele mai mari stele cunoscute și-a schimbat culoarea. Este aceasta pe cale să explodeze?
Este adevărat că urechelnițele intră în urechile oamenilor și le afectează timpanul?
Este adevărat că urechelnițele intră în urechile oamenilor și le afectează timpanul?
Ar putea exista de două ori mai multe specii de vertebrate pe Pământ. Cum este posibil?
Ar putea exista de două ori mai multe specii de vertebrate pe Pământ. Cum este posibil?
ADN-ul antic dezvăluie că ultimii vânători-culegători ai Europei au supraviețuit mai mult timp decât se credea
ADN-ul antic dezvăluie că ultimii vânători-culegători ai Europei au supraviețuit mai mult timp decât se credea