Tot mai multe companii publică anunțuri false de angajare. Dar care este scopul?

„Liniștea” post-aplicare a devenit o normă pentru numeroși căutători de locuri de muncă. Deși o astfel de lipsă de reacție este frecvent atribuită concurenței acerbe sau rigorii procesului de selecție, tot mai des motivul real este că poziția scoasă la concurs nu era, de fapt, activă, scrie Il Post.

Așa-numitele „joburi fantomă” – anunțuri de angajare lipsite de o intenție concretă de a recruta – devin tot mai prezente. Se întâmplă în special pe platformele digitale de ocupare a forței de muncă. Investigații din Statele Unite, Marea Britanie și Germania relevă că, în 2024, între 22% și 34% dintre posturile publicate nu urmăreau un proces real de angajare.

• Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din…
• O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia

Companiile adoptă această tactică din diverse rațiuni. Uneori, postarea unor locuri de muncă servește drept indicator de prosperitate și soliditate. Practic se semnalează capacitatea de a face noi angajări și o perioadă de dezvoltare. Alteori, anunțurile sunt utilizate pentru a pre-colecta curriculum vitae, formând o rezervă de potențiali angajați pentru viitor. În plus, prin aceste candidaturi, firmele acumulează date despre piața forței de muncă, abilitățile disponibile și așteptările salariale.

Unele companii „fură” idei sau propuneri de proiecte de la candidați

Pe lângă acestea, există și metode mai discutabile. Anumite companii utilizează etapele de recrutare pentru a extrage idei, soluții sau propuneri de proiecte de la candidați. Iar asta fără a avea întenția de a face angajări. De asemenea, anunțurile pot funcționa ca o pârghie de presiune internă, insinuând angajaților actuali că ar putea fi înlocuiți. Un alt aspect este că volumul considerabil de informații adunate prin aplicații poate fi valorificat pentru studii de piață sau pentru perfecționarea algoritmilor de inteligență artificială.

Experții în resurse umane avertizează că anumite aspecte pot trăda un anunț îndoielnic. Posturile care rămân vacante pentru perioade lungi, sunt republicate fără modificări sau care nu prezintă detalii explicite despre atribuții și organizație ar trebui să stârnească suspiciuni. Frecvent, lipsa unei date de postare sau promisiunile de angajare rapidă, urmate de o tăcere totală, constituie semnale de alarmă.

Problema „joburilor fantomă”

Pentru a preîntâmpina astfel de scenarii, aspiranții la un loc de muncă sunt încurajați să verifice dacă poziția este afișată și pe pagina web oficială a firmei. De asemenea, dacă circumstanțele permit, să ia legătura direct cu angajatorul pentru a obține clarificări.

Problema „joburilor fantomă” a generat deja măsuri legislative. În Statele Unite, un proiect de act normativ vizează impunerea obligativității pentru companii de a retrage anunțurile post-ocuparea pozițiilor și de a spori transparența proceselor de selecție. În provincia canadiană Ontario, începând cu anul 2026, societățile cu peste 25 de angajați vor fi nevoite să confirme dacă un post este real vacant și să ofere un răspuns candidaților intervievați în maximum 45 de zile.