Războiul din Ucraina a accelerat dezvoltarea dronelor militare, iar Europa pierde cursa

Războiul din Ucraina a accelerat radical dezvoltarea dronelor militare, iar Europa se confruntă cu o problemă majoră: sistemele pe care le achiziționează devin deja depășite în momentul livrării, arată Euronews.

Conflictul din Ucraina a transformat dronele din echipamente auxiliare în elemente centrale ale războiului modern. Dacă înainte de invazia rusă nicio armată europeană nu opera mai mult de 2.000 de drone, în prezent se estimează că Rusia și Ucraina folosesc până la șapte milioane de unități anual. Producția a crescut exploziv: Ucraina a trecut de la 2,2 milioane de drone în 2024 la 4,5 milioane în 2025. Însă ritmul tehnologic este și mai rapid, mai transmite Euronews. „Dronele evoluează tehnologic la fiecare trei până la șase luni”, explică Nikolaus Lang, expert în cadrul BCG. În aceste condiții, sistemele cumpărate astăzi riscă să fie depășite în mai puțin de un an.

Ministerele apărării din Europa se confruntă cu un paradox: procesul birocratic de achiziție durează atât de mult încât tehnologia contractată devine depășită până la implementare. În timp ce Ucraina adaptează dronele în timp real, reducând ciclurile de dezvoltare de la luni la săptămâni, Europa rămâne blocată în proceduri lente, specifice timpului de pace. Evoluția este accelerată și de dinamica de tip „pisică și șoarece” între tehnologii și contramăsuri. De exemplu, dronele cu fibră optică, aproape inexistente în 2024, au ajuns deja la producții de mii de unități lunar în 2025.

Deși Europa produce cercetare de top în domenii precum inteligența artificială sau telecomunicațiile, această inovație nu se traduce rapid în aplicații militare. „Europa este puternică în explorare, dar SUA domină implementarea”, subliniază Lang. Diferența este vizibilă și în investiții: Statele Unite au alocat aproximativ 70 de miliarde de dolari pentru venture capital în apărare în ultimul deceniu. În același timp, Europa a alocat doar 7 miliarde. În plus, piața americană este unificată, cu un buget anual de peste 900 de miliarde de dolari. În același timp, Europa rămâne fragmentată, cu bugete împărțite între state și sisteme naționale diferite.

Aproximativ 80% din achizițiile militare europene sunt realizate la nivel național, iar 90% din cercetare este finanțată tot individual de state. Acest model duce la duplicare, lipsă de coordonare și dificultăți în scalarea tehnologiilor. În plus, multe drone europene folosesc componente produse în China, ceea ce ridică probleme de securitate și dependență strategică. Experții estimează că Europa ar putea dezvolta un ecosistem tehnologic militar propriu. Numai că acest proces ar putea dura între cinci și zece ani. Între timp, NATO încearcă să accelereze inovarea prin programe comune și hub-uri dedicate dezvoltării de drone, inteligență artificială și sisteme de comunicații reziliente. Problema rămâne însă ritmul: „Ucraina inovează în ritm de război. Europa încă funcționează în ritm de pace”, avertizează experții. Această diferență ar putea deveni una dintre cele mai mari vulnerabilități strategice ale continentului în anii următori.