Cum ar putea fi apa de ploaie o armă secretă în lupta cu temperaturile extreme?

Apa de ploaie colectată de pe acoperișuri ar putea fi o armă secretă în combaterea căldurii extreme, în urma verii toride din Europa.

„Colectarea apei de ploaie de pe acoperișuri și utilizarea ei în mod strategic pentru răcire ar putea constitui o soluție practică pentru reducerea atât a cererii de energie, cât și a temperaturilor urbane”, spune dr. Zhonghua Zheng, autorul unui nou studiu de la Universitatea din Manchester, citat de Euronews.

Cercetătorul britanic a creat un model de sistem care stochează apa de ploaie colectată de pe acoperișuri și o pulverizează automat asupra clădirilor în perioadele de caniculă.

Studiul, publicat în revista științifică „Earth’s Future”, a constatat că acoperișurile mai reci transferă mai puțină căldură în interiorul clădirilor, reducând astfel cererea de aer condiționat și, prin urmare, consumul de energie necesar de obicei pentru răcire.

O utilizare mai redusă a sistemelor de climatizare înseamnă, de asemenea, că în oraș se va elibera mai puțină căldură reziduală.

Cercetătorii afirmă că, împreună, aceste efecte ar putea contribui la reducerea temperaturilor urbane, diminuând numărul total de zile cu valuri de căldură și atenuând intensitatea fenomenelor de căldură extremă.

„Orașele din întreaga lume se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari cauzate de căldura extremă”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Zhonghua Zheng, de la Universitatea din Manchester.

Studiul, care a luat ca exemplu orașul Tokio, sugerează că momentul în care au fost activate sistemele de stropire – de exemplu, atunci când acoperișul a atins o anumită temperatură – a avut un impact mai mare decât dimensiunea rezervorului sau cantitatea de apă utilizată.

Cu toate acestea, este important de menționat că în Tokio, temperatura medie în iulie este de 25,7°C, iar în august, de 26,9°C. Temperatura maximă medie zilnică se situează undeva între 29,9°C și 31,3°C, potrivit Agenției Meteorologice Japoneze. Umiditatea ajunge undeva la 74 – 76% în luna august.

În iunie iulie, plouă foarte des, pe fondul musonului ploios, dar plouă și în septembrie-octombrie, din cauza taifunurilor.

Se pare că nici cantitatea rezervorului de apă nu este direct proporțională cu succesul metodei de răcire. Dacă rezervorul de apă pentru clădiri este mult prea mare, iar acoperișul a fost stropit cu prea multă apă, temperatura, dar și consumul de energie nu se reduceau, pentru că apa rămânea pe acoperiș, în loc să se evapore.

Cu toate acestea, într-o măsură potrivită, colectarea apei de ploaie de pe acoperișuri aduce o serie de beneficii „și mai mari în anii călduroși”, spune Dr. Zheng. Savantul crede că această abordare ar putea deveni din ce în ce mai importantă pe măsură ce schimbările climatice fac ca vremea să se încălzească tot mai mult.

Studiul ar putea ajuta autoritățile locale și urbanistii să evalueze modul în care sistemele de răcire bazate pe apa de ploaie ar putea funcționa în propriile regiuni, ținând cont în același timp de aspecte precum costurile, dar și disponibilitatea apei.