Home » D:News » Cel mai vechi copac din lume, in varsta de 9550 de ani, descoperit in Suedia

Cel mai vechi copac din lume, in varsta de 9550 de ani, descoperit in Suedia

Cel mai vechi copac din lume, in varsta de 9550 de ani,  descoperit in Suedia
Publicat: 18.04.2008
In provincia suedeza Dalarna a fost descoperit un molid cu varsta incredibila de 9550 de ani. “Molidul s-a dovedit a fi un supravietuitor tenace in conditiile in care acesta traieste si astazi in ciuda dramaticelor schimbari climaterice derulate de-a lungul acestei perioade de timp impresionante” declara descoperitorul acestuia, profesorul Leif Kulman de al Universitatea de Geografie din Umea.

Fascinata descoperire a avut loc intr-un grup compact de padure in  Muntii Fulu din provincia Dalarna. Specialistii botanisti au gasit in acest loc un numar de patru generatii de molizi datati cu varste matusalemice. Au fost astfel datati si catalogati arbori cu varste de 375, 5660, 9000 si 9550 de ani. Varsta acestora a fost stabilita cu ajutorul casicei déjà datari cu Carbon 14 de catre un laboratory din Miami, Statele Unite.

Pana la acesta descoperire, in cercurile stiintifice se creea ca cei mai batrani arbori sunt pinii din America de Nord, datorita faptului ca in cadrul acestei specii s-au gasit exemplare de pini cu varste cuprinse intre 4000 si 5000 de ani.Surprizele cercetatorilor nu s-au oprit aici. Cntinuand expeditia spre Muntii Laponiei, echipa de botanisti au gasit un grup izolat de 20 de molizi, fiecare in varsta de peste 8000 de ani. Toti acesti molizi, inclusiv recordmen-ul de 9550 de ani se afla intr-o stare de sanatate excelenta, nefiind afectati de paraziti, putregai sau alte boli ale lemnului caracteristice copacilor cu varste foarte inaintate.
Profesorul Leif este de parere ca secretul din spatele atingerii acestor varste matusalemice rezida in faptul ca in ciuda incalzirii globale in ultimii ani, acesti copaci au reusit sa dezvolte un nou trunchi viu din mijlocul celui mort. Aceasta uluitoare capacitate de regenerare nu a fost intalnita la alte specii de conifere. Tot el afirma ca factorul climacteric a fost de partea acestor molizi, ei crescand pe partea de Est a Muntilor Scandinaviei, unde iernile sunt mai blande decat pe versantul norvegian al acestor munti.

Sursa  Science Daily

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion