Home » D:News » Descoperirile arheologice din situl preistoric de la Sierra de Atapuerca (Spania) ajung in Romania

Descoperirile arheologice din situl preistoric de la Sierra de Atapuerca (Spania) ajung in Romania

Descoperirile arheologice din situl preistoric de la Sierra de Atapuerca (Spania) ajung in Romania
Publicat: 01.04.2009
Reputati specialisti din Spania vor participa vineri, 3 aprilie 2009, ora 11.00 la masa rotunda cu tema „Descoperirile de la Atapuerca”, organizata de catre Institutul Cervantes din Bucuresti cu sprijinul Fundatiei Atapuerca si Muzeul National de Istorie a Romaniei, la sediul muzeului, situat in Calea Victoriei nr. 12 (Sala „Mihai Viteazul”, etaj 2).

Cercetarile desfasurate in cadrul sitului arheologic preistoric de la Sierra de Atapuerca au inceput de mai bine de trei decenii si au implicat, an de an, o echipa interdisciplinara alcatuita din arheologi, paleontologi, biologi, geologi si speologi. Scopul lor este acela de a investiga procesul de populare a Europei si apariţia diferitelor specii de hominizi, activitate care a generat rezultate remarcabile, inclusiv descoperirea celei mai vechi fosile a unui „european”.

Cercetarile intreprinse in cadrul acestui sit excepţional — atat prin vechimea si numarul considerabil de fosile gasite, cat si prin dotarile centrelor de cercetare si expertiza complexa a colectivului de lucru — vor fi prezentate la Bucuresti de doi dintre membrii echipei de cercetare de la Atapuerca. Astfel, dr. José María Bermúdez de Castro Risueño (director al Centrului Naţional de Cercetare a Evoluţiei Umane si co-director al santierului arheologic din Sierra de Atapuerca) va conferentia despre importanţa sapaturilor de la Atapuerca pentru cunoasterea devenirii umane prin intermediul prezentarii sale “Acum un milion de ani: Atapuerca si evolutia umana”, iar dr. Ana Mateos Cachorro (sefa Grupului de Paleofiziologie si Sociobiologie a Hominizilor), va sustine prezentarea “Atapuerca: un proiect stiintific, cultural si social”, cu referire la aspectele legate de implicatiile proiectului in sine pentru sfera stiintifica, dar si pentru cea culturala si sociala.

Din partea romana, vor sustine o serie de interventii cunoscuti cercetatori, profesori universitari si arheologi al caror domeniu de interes il reprezinta arheologia preistorica: prof. univ. dr. Marin Carciumaru (Universitatea „Valahia” din Targoviste), dr. Roxana Dobrescu (Institutul de Arheologie „Vasile Parvan”), conf. univ. dr. Mircea Anghelinu (Universitatea “Valahia” din Targoviste), conf. univ. dr. Emilian Alexandrescu (Universitatea din Bucuresti) si dr. Dragomir Popovici (Muzeul National de Istorie al Romaniei). Moderatorul acestei manifestari va fi directorul general al Muzeului National de Istorie a Romaniei, dr. Crisan Museteanu.

Aceasta reuniune stiinţifica este deschisa tuturor celor interesati de arheologia preistorica si antropologie, proiecte europene de cercetare in domeniile stiintelor umaniste, precum si celor familiarizati cu mediul stiintific specific lumii iberice. Intrarea este libera. Accesul se va face pe la intrarea B a muzeului, respectiv prin strada Postei, vis-a-vis de biserica Stavropoleos.

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Coioții iubesc o singură dată: ce au descoperit oamenii de știință despre monogamie și doliu în lumea animală
Coioții iubesc o singură dată: ce au descoperit oamenii de știință despre monogamie și doliu în lumea animală
Analizele ADN arată cine ar fi fost ultimul șaman siberian
Analizele ADN arată cine ar fi fost ultimul șaman siberian
Carolina Herrera: povestea creatoarei care a transformat eleganța clasică într-un brand global
Carolina Herrera: povestea creatoarei care a transformat eleganța clasică într-un brand global
Venezuela, văzută prin oamenii care i-au modelat istoria: 11 personalități esențiale
Venezuela, văzută prin oamenii care i-au modelat istoria: 11 personalități esențiale
De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?
De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?
ADN-ul lui Leonardo da Vinci ar putea fi încorporat în arta sa, iar oamenii de știință cred că au reușit să îl extragă
ADN-ul lui Leonardo da Vinci ar putea fi încorporat în arta sa, iar oamenii de știință cred că au reușit să îl extragă
Sute de stele din apropierea Pământului ar putea susține viața
Sute de stele din apropierea Pământului ar putea susține viața
Care este cea mai sigură țară din Europa de Est?
Care este cea mai sigură țară din Europa de Est?
Donald Trump anunță că SUA vor face „ceva în privința Groenlandei, indiferent dacă le place sau nu”
Donald Trump anunță că SUA vor face „ceva în privința Groenlandei, indiferent dacă le place sau nu”
Meteorologii anunță ger în toată țara. Ce temperaturi sunt așteptate?
Meteorologii anunță ger în toată țara. Ce temperaturi sunt așteptate?
Liderii politici din Groenlanda spun clar și răspicat: „Nu vrem să fim americani”
Liderii politici din Groenlanda spun clar și răspicat: „Nu vrem să fim americani”
Țara care și-a schimbat capitala prin decret prezidențial
Țara care și-a schimbat capitala prin decret prezidențial
Oamenii de știință japonezi au construit circuite cerebrale umane în laborator
Oamenii de știință japonezi au construit circuite cerebrale umane în laborator
Cea mai veche dovadă a săgeților otrăvite, dezvăluită în relicve de acum 60.000 de ani
Cea mai veche dovadă a săgeților otrăvite, dezvăluită în relicve de acum 60.000 de ani
Cum ar putea viitoarele misiuni spațiale să contamineze Luna și să distrugă indicii despre originea vieții?
Cum ar putea viitoarele misiuni spațiale să contamineze Luna și să distrugă indicii despre originea vieții?
De ce oamenii din Brazilia pot trăi mai mult de 110 ani?
De ce oamenii din Brazilia pot trăi mai mult de 110 ani?
Meduzele ațipesc la fel ca noi, iar acest lucru ar putea explica originile somnului
Meduzele ațipesc la fel ca noi, iar acest lucru ar putea explica originile somnului