Home » D:News » Cum se “cupleaza” drojdia de bere

Cum se “cupleaza” drojdia de bere

Cum se “cupleaza” drojdia de bere
Publicat: 20.04.2010
Modificarea chimica care face aceste organisme sa opteze pentru imperechere are loc in doar doua minute si este declansata de un feromon produs de posibilul partener.

La drojdii, imperecherea dureaza mai bine de doua ore, dar
„decizia” de a o face sau nu se ia in mai putin de doua minute;
ceea ce face diferenta este o rapida modificare chimica la nivelul
unei singure proteine, declansata de un feromon emis de o alta
celula de drojdie. Aceasta modificare survine insa doar atunci cand
concentratia feromonului depaseste pragul unei anumite
valori, atinse daca „partenerul” este cu adevarat foarte
aproape.

Autorii acestei descoperiri, comentate intr-un articol aparut in
revista Nature, sunt matematicieni si biologi de la Imperial
College din Londra, Universitatile Edinburgh (Scotia) si McGill
(Canada), condusi de Mohan Malleshaiah de la Universitatea
Montréal. Ei au combinat modele si experimente realizate pe drojdia
de bere (Saccharomyces cerevisiae), pentru a elucida mecanismele
care genereaza si sustin conditiile reproducerii sexuate. De fapt,
aceasta nu reprezinta prima alegere a drojdiilor, care de obicei
prefera sa se reproduca asexuat. Totusi, reproducerea sexuata are
avantajul de a asigura recombinarea ADN-ului si prin urmare
variabilitatea genetica in interiorul populatiei.

„Celulele de drojdie traiesc intr-un mediu foarte zgomotos din
punct de vedere chimic, intrucat sunt inconjurate de nenumarate
substante si ele insele produc biomolecule care interactioneaza
unele cu altele. Noi ne-am propus sa intelegem care dintre toate
aceste molecule sunt decisive pentru comportamentul drojdiilor, si
sa studiem ceea ce se intampla in interiorul celulelor”, a explicat
Vahid Shahrezaei, unul dintre cercetatorii de la Imperial
College.

Oamenii de stiinta intentioneaza acum sa utilizeze aceleasi modele
matematice pentru a intelele ce anume declanseaza schimbari de
acest tip in interiorul tuturor celulelor, inclusiv cele
umane.
Sursa: Galileo

CITESTE SI:

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?