Si in creier exista “Efectul fluturelui”

O caracteristica a creierului care i-a nedumerit dintotdeauna pe
neurologi este aparenta „instabilitate” a circuitelor lui, in
contrast net cu super-sofisticatele capacitati de elaborare pe care
acesta le poseda (daca cipurile unui computer ar da dovada o
variabilitate similara a comportamentului, aparatul ar fi imediat
aruncat!). Unii cercetatori au lansat ipoteza ca aceasta
instabilitate nu ar fi decat una aparenta, legata de faptul ca
acest organ trebuie sa desfasoare mai multe sarcini in acelasi
timp, iar pentru a rezolva chestiunea, cativa cercetatori de la
University College din Londra au realizat recent un experiment
inspirat de celebrul „Efect al Fluturelui” studiat de Edward
Lorenz.

Ideea oamenilor de stiinta a fost aceea de a introduce o mica
perturbare in creier, un echivalent neuronal al bataii
aripilor unui fluture, pentru a observa ce se intampla in acest caz
in activitatea circuitului: perturbarea va creste, afectand
creierul in totalitatea lui, sau se va „stinge”? Raspunsul, dupa
cum se arata intr-un articol publicat in revista Nature, este ca
circuitele cerebrale sunt realmente foarte instabile.

• Șeful OMS a criticat Statele Unite după reducerea finanțării în cazul vaccinurilor mRNA
• Cum a ajuns o piatră funerară de pe vremea romanilor la peste 8.000 de kilometri depărtare?

Perturbarea evaluata a fost un singur „varf” de activitate
nervoasa, un impuls inserat intr-un singur neuron din creierul unui
soarece. Acest impuls in plus a generat la randul lui alte 30 de
impulsuri in plus in neuronii limitrofi, dintre care buna parte au
determinat circa 30 de „varfuri” in plus, si asa mai departe.
„Rezultatul studiului nostru arata ca variabilitatea observata in
creier poate fi efectiv legata de si reprezinta o
caracteristica fundamentala a unei normale
functionari cerebrale”, a comentat Mickey London, unul dintre
neurologi.

Amplificarea rapida a acestor „varfuri” de activitate nervoasa face
creierul sa fie extrem de zgomotos, mult mai mult decat un
computer. Potrivit cercetatorilor britanici, pentru a fi in masura
sa indeplineasca sarcini extraordinar de complexe rapid si corect
intr-o asemenea „galagie”, creierul trebuie sa utilizeze o
strategie speciala, evaluand activitatea grupurilor de neuroni si
ignorand variabilitatea individuala, adica „deranjul” produs de
unii dintre acestia.
Sursa: Le Scienze

CITESTE SI:

• 
  Creierul uman are „superviteza” de reactie
• 
  Credinta se naste in creier
• 
  S-a descoperit cel mai vechi creier uman