Prima pagină D:News

Primul “party” din istoria omenirii a fost o inmormantare

Redactia Descopera.ro | 08.31.2010 | ● Vizualizări: 176
Primul “party” din istoria omenirii a fost o inmormantare     omul primitiv, banchet, vanatoare, agricultura, societate + zoom
Galerie foto (1)

In nodrul Israelului au fost descoperite resturi ale celui mai vechi banchet din istorie, care a avut loc in urma cu 12.000 de ani, si la care au participat circa 40 de persoane. A fost organizat cu ocazia inmormantarii unei femei, cel mai probabil inteleapta satului.

Ziua vanau, iar noaptea petreceau; cu singura diferenta ca oamenii primitivi benchetuiau cu carne de bou si brosca testoasa in loc de sampanie si tartine. Iar pentru a face rost de mancare erau nevoiti sa petreaca zile in sir la vanatoare. Din resturile a peste 300 kg de carne descoperite intr-o grota din nordul Israelului, in Galileea, arheologii au dedus ca invitati la cea mai veche petrecere din istoria omenirii au fost intre 35 si 40 de persoane, toti evident foarte infometati.

Party-ul primitiv, reconstruit de arheologii Natalie Munro de la Universitatea Connecticut si Leore Grosman de la Universitatea din Ierusalim, a avut loc in urma cu peste 11.500 ani. Potrivit articolului aparut in revista PNAS, descoperirea este incununarea unei campanii de sapaturi de un deceniu in grota Hilazon Tachtit, care face lumina asupra unei perioade de cotitura din istoria umana, cand viata nomada incepea sa fie treptat inlocuita de cea sedentara, vanatoarea sa fie sustinuta de agricultura si pe langa lupta brutala pentru supravietuire sa apara in viata oamenilor primitivi si primele forme de arta.

Potrivit celor doua cercetatoare, banchetul a fost organizat in realitate cu o ocazie deloc fericita: ingroparea unei femei. Schioapa, cu malformatii, cu o inaltime de 1.50 m, si foarte batrana pentru standardul epocii, ea trebuie sa fi fost cel mai probabil inteleapta satului, de unde si "evenimentul".

In grota Hilazon Tachtit, situata la 200 metri deasupra nivelului marii si cu o vedere buna asupra Mediteranei, aflata la 14 km mai la vest, Munro si Grosman au gasit resturile a trei exemplare de "urus" (stramos al boului), o specie astazi disparuta, si a peste 71 broaste testoase grecesti. Aceste reptile, solitare si nu foarte numeroase in acele vremuri, au fost evident capturate dupa multe zile de cautari. Cateva din carapacele lor au fost in mod ordonat ingropate in mormantul femeii, alaturi de un picior de barbat (prea mare pentru a proveni de la o femeie), doua cranii de zibelina, varful aripii unui vultur, o coada de bou, oasele de la bazinul unui leopard, un pcior de porc mistret si un corn de gazela.

"Avem in fata ochilor o societate care devine tot mai complexa si se indreapta catre acea revolutie a agriculturii care va surveni o mie de ani mai tarziu, in epoca neolitica", au explicat in articolul lor Munro si Grosman, precizand ca petrecerile deja din acele vremuri serveau la consolidarea relatiilor dintre indivizi, integrarea diverselor comunitati de oameni si combaterea stresului, intr-o societate care trecea prin schimbari profunde.

Sursa: La Repubblica

CITESTE SI:

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI