Home » D:News » Dinţii de lapte, o comoară nebănuită

Dinţii de lapte, o comoară nebănuită

Dinţii de lapte, o comoară nebănuită
Publicat: 20.01.2011
Multă vreme consideraţi doar un reper în cursa spre maturitate, dinţii de lapte au început să fie studiaţi din ce în ce mai intens de oamenii de ştiinţă. Aceştia văd în ei soluţia pentru o dantură mai sănătoasă.

Din ce în ce mai mulţi americani nu mai aşteaptă ca dinţii de
lapte ai copiilor lor să cadă, ci aleg ca aceştia să fie extraşi de
dentist atunci când încep să se clatine. De ce? Pentru că terapiile
cu celulă-suşă se apropie cu paşi repezi de realitate, iar dinţii
de lapte pot aduce beneficii în viitor copiilor lor. Aceştia
trebuie extraşi înainte să cadă natural deoarece o sursă de sânge
este necesară pentru a-i menţine utili terapiei cu
celulă-suşă.

Aceasta este o tendinţă ce începe să aibă din ce în ce mai mulţi
adepţi în Statele Unite. Unul dintre ei este Naidelys Montoya, mama
unui băieţel de 6 ani pe nume Raul. „Fac acest lucru din precauţie,
gândindu-mă la ce i se poate întâmpla în viitor”, a declarat
ea.

După ce dinţii de lapte sunt extraşi, medicul stomatolog îi
depozitează într-un container de oţel programat să îi menţină la o
temperatură scăzută. Acest container este trimis la un laborator
din Massachusetts, unde celulele-suşă vor fi extrase şi stocate la
-74 grade Celsius. Dacă Raul va avea în viitor o boală în
tratamentul căreia aceste celule s-ar putea dovedi utile, va putea
conta pe ele.

Dr. Jeremy Mao, directorul Laboratorului de Medicină Regenerativă
al Universităţii Columbia, este încântat de progresul tehnicii
medicale: „Mă entuziasmează potenţialul pe care această procedură
îl are în regenerarea diferitelor ţesuturi ale corpului
uman”.

Momentan, tratamentul este scump: recoltarea costă 590 de dolari,
iar stocarea celulelor-suşă costă 100 de dolari pe an. De asemenea,
tratamentele bazate pe celule-suşă sunt încă în faza de testare
clinică, estimându-se că vor fi utilizate pe scară largă abia peste
5 ani.

Medici din întreaga lume studiază potenţialul celulelor-suşă, mulţi
dintre ei considerând că acestea pot fi folosite pentru a regenera
dinţii căzuţi. În viitor, aceste celule-minune vor putea ajuta
chiar la repararea oaselor deteriorate, dar şi a organelor vitale
precum inima, pancreasul şi chiar creierul. Cercetători de la
Universitatea din Boston au folosit deja celule-suşă din surse
dentare pentru a genera atât pulpă dentară (elementul ce constituie
interiorul moale al unui dinte), cât şi dentină (ţesutul ce
înconjoară pulpa). Ei estimează că în aproximativ 5 ani tehnologia
va putea fi folosită pentru creşterea unui dinte nou acolo unde a
fost nevoie ca cel natural să fie extras.

Chiar dacă această tehnologie este deocamdată într-o fază
incipientă, speranţele ca în 15-20 de ani căderea dinţilor să nu
mai constituie o pierdere ireversibilă par din ce în ce mai
realiste.

Sursa:
Miami Herald

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică