Oamenii au «stăpânit» focul mai târziu decât se credea

Dovezile lăsate în urmă de oamenii preistorici ce arată folosirea focului, precum fragmentele carbonizate de oase sau bucăţile de cărbune, nu demonstrează că aceştia au fost cei care l-au aprins. Oamenii de ştiinţă avertizează că este posibil ca predecesorii noştri să fi reuşit doar controlul focului iscat de un fulger, de exemplu.

Pentru a verifica validitatea acestei presupuneri, cercetătorii Paola Villa şi Wil Roebroeks au reexaminat peste 100 de situri arheologice europene. Cei doi au căutat dovezi ale unor focuri controlate de către oamenii preistorici, dorind să le diferenţieze de incendiile provocate de natură. Concluzia a fost că cea mai veche vatră din Europa nu are o vechime mai mare de 300-400.000 de ani, contrazicând teoriile acceptate în mod curent de către arheologi, conform cărora oamenii ar fi controlat focul cu mult mai devreme.

Unii arheologi consideră că oamenii au controlat pentru prima dată focul acum 1.6 milioane de ani. Richard Wrangham, de la Universitatea Harvard, sugerează că preistoricii au folosit focul încă de acum 1.9 milioane de ani, ajutând la prepararea mâncării şi implicit la îmbunătăţirea digestiei. Astfel, acei oameni beneficiau de energie în plus, acest lucru ducând la creşterea creierului preistoricilor.

Chiar dacă cei doi arheologi au inceput studiat doar siturile din Europa, ei susţin că nici siturile de pe alte continente nu arată folosirea timpurie a focului. Un sit din Africa de Sud în care s-au găsit fragmente carbonizate de os vechi de 1.6 milioane de ani ar fi putut fi rezultatul unui foc iscat de natură de care oamenii au profitat, susţin oamenii de ştiinţă.

Echipa de arheologi consideră că Gesher Benot Ya'aqov, sit aflat pe teritoriul Israelului, ca oferă cele mai vechi dovezi concludente ale unui foc controlat de către om. Vechimea acestui sit este de 780.000 de ani.

Concluzia cercetătorilor sugerează că oamenii preistorici au folosit incendiile produse în mod natural, urmând mult mai târziu să fie capabili să controleze focul, contrazicând astfel ipoteza lui Richard Wrangham. Acesta nu este convins de studiul arheologilor. El susţine că apariţia gătitului a dus cu siguranţă la creşterea dimensiunii creierului şi la producerea unor efecte biologice considerabile asupra corpului omenesc, iar aceste schimbări nu se observă pe fosilele cu o vechime de 400.000 de ani. De aceea, specialistul de la Harvard continuă să creadă că oamenii au «stăpânit» focul cu mult înaintea momentului propus de cei doi arheologi.

Sursa: New Scientist