Stresul mamei afectează sănătatea şi comportamentul copiilor, pe termen lung

Epigenetica studiază modul în care condiţiile ambientale pot
afecta nu numai genomul unui individ, ci şi pe al descendenţilor
acestuia.

Cel mai comun mecanism implicat este numit metilare. Prin acest
proces, moleculele de metil se ataşează celor de adenină sau
citozină (două dintre bazele azotate din structura ADN), în funcţie
de genele implicate în proces. Ca urmare a metilării, genele
respective devin inactive.

• Condamnarea pentru viol a lui Harvey Weinstein, anulată de o instanță din New York
• Trei turiști s-au pozat goi pe una dintre cele mai importante atracții din Namibia

În cazul stresului, studiile precedente au sugerat faptul că
metilarea genelor care codifică sinteza receptorilor de
glucocorticoid este foarte importantă. Receptorii de glucocorticoid
transmit semnale de la hormonii de stres către celule. La
nou-născuţii ale căror mame au suferit depresii în timpul sarcinii,
genele răspunzătoare de formarea acestor receptori sunt metilate
într-o proporţie mai mare. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu copii
care au suferit abuzuri. Ce a fost neclar până în acest moment era
perioada în care persista acest efect.

Pentru a răspunde la această întrebare, echipa de cercetători
germani a examinat metilarea acestor gene în cazul a două grupuri
de participanţi. Primul grup era compus din copii cu vârsta
cuprinsă între 10 şi 19 ani, iar cel de-al doilea era alcătuit din
mamele acestor copii. De asemenea, oamenii de ştiinţă au utilizat
şi un test psihologic pentru a identifica mamele care au suportat
abuzuri fizice sau psihice, în timpul sarcinii, înainte sau după
aceea.

Cercetătorii au descoperit că mamele care suferiseră abuzuri în
timpul sarcinii erau mult mai predispuse să nască copii cu o astfel
de afecţiune, în timp ce femeile care suportaseră abuzuri înainte
sau după perioada sarcinii nu prezentau acest risc. Nici metilarea
genelor în organismul mamei nu a fost afectata de violenţa la care
a fost aceasta expusă.

Puse cap la cap, aceste rezultate saugerează faptul că metilarea
genelor are loc la în organismul fătului, ca răspuns la stresul suportat de mamă, iar acestă influenţă
persistă până la adolescenţă.
Acest proces afectează sănătatea copilului pe termen lung, crescând
riscul apariţiei obezităţii, a depresiilor şi a unor boli
autoimune. Mai mult decât atât, metilarea genelor duce la un
comportament impulsiv-agresiv, iar bărbaţii cu asemenea
comportament îşi pot agresa partenerele în timpul sarcinii, reluând
astfel întreg ciclul.

Implicaţiile practice ale acestui studiu rămâne încă neclare.
Medicamentele pentru demetilarea ADN-ului sunt încă în stadiul
cercetărilor; până când vor primi aprobarea va mai dura ceva timp
şi, în orice caz, să interferezi cu epigenetica este o abordare
riscantă.

Ceea ce poate fi făcut sunt intervenţiile pentru stoparea
abuzurilor în familie, atât pentru binele mamelor, cât şi al
copiilor.

Sursa: The Economist