Noi dovezi ADN asupra începuturilor agriculturii în Europa

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Oamenii de ştiinţă au analizat ADN-ul extras din patru schelete străvechi şi l-au comparat cu datele genetice ale oamenilor moderni.

„Profilurile genetice a trei vânători-culegători neolitici şi al unui agricultor primitiv care a trăit în aceeaşi perioadă, undeva pe teritoriul Suediei de astăzi, sunt considerabil diferite, fapt care poate rezolva o controversă de zeci de ani între arheologi, controversă care vizează originea agriculturii în Europa”, susţine conducătorul studiului, profesorul Mattias Jacobson, un specialist în genetică din cadrul Universităţii din Uppsala.

Vânătorii-culegători care trăiau în Neolitic pe Insula Gotland aveau un profil genetic asemănător cu cel al comunităţilor umane care trăiesc în prezent în nordul extrem al Europei, pe când ADN-ul fermierului primitiv, ale cărui resturi fosile au fost descoperite lângă localitatea Gokhem, seamănă mai mult cu ADN-ul oamenilor care trăiesc astăzi în sudul Europei.

Aprofundarea studiului va aduce mai multă lumină asupra teoriei conform căreia agricultura ar fi apărut acum circa 11.000 ani în Orientul Mijlociu, răspândindu-se ulterior şi în cadrul populaţiilor umane din Europa, în decursul următoarelor milenii. Este un subiect care a fascinat generaţii de arheologi, deoarece „depozitarea de bunuri şi alimente a dus la apariţia banilor. Iar acel moment stă la baza întregii civilizaţii umane de pe planetă.”, este de părere şi Joachim Burger, genetician în cadrul Universităţii Johannes Gutenberg din Mainz, Germania.

Odată cu descoperirea unor artefacte specifice precum piese de olărit sau unelte din piatră, reiese tot mai evident faptul că unele comunităţi umane neolitice erau alcătuite din vânători-culegători, iar altele contemporane lor, erau constituite din cultivatori ai pământului. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu au reuşit să stabilească în ce fel s-au influenţat reciproc cele două ocupaţii de bază ale populaţiilor umane din Neolitic.

În prima etapă a studiului, cercetările s-au concentrat asupra ADN-ului mitocondrial, cu cele 13 gene care controlează sursele de energie ale celulelor şi sunt transmise direct de la mamă la copil.

Apoi, profesorul Jacobson şi colegii săi au examinat ADN-ul nuclear, moştenit de la ambii părinţi, care conţine informaţii care controlează toate aspectele dezvoltării organismului. Astfel, cercetătorii suedezi au reuşit să studieze aproape 500 milioane de baze azotate (componente ale genelor) extrase din resturile fosile.

Înrudirea aparentă a agricultorului neolitic cu populaţiile sud-europene şi diferenţele genetice dintre vânători-culegători şi agricultori arată că aceştia din urmă ar fi imigrat în Europa, contribuind la răspîndirea agriculturii spre nord.

Sursa: latimes.com