Home » D:News » Genetic, suntem aproape identici cu cimpanzeii. De ce suntem, totuşi, atât de diferiţi de ei?

Genetic, suntem aproape identici cu cimpanzeii. De ce suntem, totuşi, atât de diferiţi de ei?

Publicat: 15.06.2012
Genetic, suntem aproape identici cu cimpanzeii. De ce suntem, totuşi, atât de diferiţi de ei?
Cercetătorii au secvenţiat genomul maimuţelor bonobo şi au descoperit că aceste animale împart cu noi la fel de multe gene ca şi verii lor mai agresivi, cimpanzeii. Identificarea şi înţelegerea modului în care se suprapun aceste trei genoame ar putea explica motivul pentru care cele trei specii arată şi se comportă diferit, în ciuda zestrei genetice aproape identice.

Omul are, în lumea de azi, două „rude” apropiate, genetic vorbind: cimpanzeul comun, Pan troglodytes (cel mai adesea numit, pe scurt, doar cimpanzeu), şi cimpanzeul pitic (Pan paniscus), numit şi bonobo (foto). Analizele genetice au arătat că aproape 99% dintre genele prezente la om se regăsesc şi la aceste specii de maimuţe.

Una dintre diferenţele majore ce îi separă pe bonobo de cimpanzei este modul în care animalele acţionează în rezolvarea problemelor. Cimpanzeii tind să abordeze conflictele în mod violent, pe când bonobo recurg la un fel de şantaj sexual, cu scop non-procreativ. Când vine vorba de relaţii de grup, bonobo evită formele de dominanţă masculină atât de des întâlnite în rândul cimpanzeilor şi se axează mai mult pe un comportament social bazat pe utilizarea bunurilor în comun.

Cercetătorii nu ştiu cu exactitate care au fost factorii evolutivi care au determinat aceste practici sociale atât de diferite, dar cred că procesul a început acum 1-2 milioane de ani, când populaţia formată din strămoşii comuni ai maimuţelor bonobo şi ai cimpanzeilor a fost separată în două părţi, prin formarea fluviului Congo din Africa. Acest proces a făcut ca, un milion de ani mai târziu, cele două populaţi de primate, izolate de-o parte şi de alta a fluviul, să devină, prin evoluţie, specii diferite.

La fel ca cimpanzeii, bonobo împart cu oamenii 98,7% dintre gene şi, în timp ce aceste două specii de maimuţe sunt mai apropiate între ele decât de noi (în proporţie de 99,6 %), oamenii de ştiinţă au descoperit că o mică regiune a ADN-ului nostru – reprezentând aproximativ 1,6 procente – se regăseşte numai la bonobo, iar o altă mică zonă de aceeşi mărime, se regăseşte doar la cimpanzei.

Autorii studiului, cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluţionistă, din Leipzig, Germania, bănuiesc că aceste diferenţe mici dintre genoame ar putea fi implicate în reglarea răspunsurilor venite de la sistemul imunitar, perceperea semnalelor sociale sau suprimarea tumorilor. Cimpanzeul comun, de exemplu, are o variantă a unei gene care este implicată în lupta împotriva retrovirusurilor precum HIV, variantă care nu se întâlneşte nici la bonobo şi nici la om. O altă diferenţă ar fi aceea că bonobo şi oamenii, dar nu şi cimpanzeii, au o variantă a unei proteine ce se găseşte în urină şi care are rolul de a detecta diferenţele de miros cefuncţioneazî ca indicii sociale.

Sursa: Science Mag, io9

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Descoperirea unor tipuri complet noi de virusuri oferă indicii despre originile vieții complexe
Descoperirea unor tipuri complet noi de virusuri oferă indicii despre originile vieții complexe
Randamentul culturilor ar putea crește datorită practicilor ecologice, arată un studiu pe termen lung
Randamentul culturilor ar putea crește datorită practicilor ecologice, arată un studiu pe termen lung
Un pui de mamut lânos, vechi de 30.000 de ani, a fost descoperit în câmpurile aurifere canadiene
Un pui de mamut lânos, vechi de 30.000 de ani, a fost descoperit în câmpurile aurifere canadiene
Iată cum ar putea fi încetinirea automatizării benefică pentru economie
Iată cum ar putea fi încetinirea automatizării benefică pentru economie
Medicii prescriu mai puține analgezice în turele de noapte decât ziua, arată un studiu
Medicii prescriu mai puține analgezice în turele de noapte decât ziua, arată un studiu
Gata cu mâncatul compulsiv! Semnalul din creier care controlează consumul de alimente, descoperit
Gata cu mâncatul compulsiv! Semnalul din creier care controlează consumul de alimente, descoperit
Astronauții NASA recoltează legume delicioase în spațiu, fără sol
Astronauții NASA recoltează legume delicioase în spațiu, fără sol
Test de cultură generală. Cu ce țări se învecinează România?
Test de cultură generală. Cu ce țări se învecinează România?
Dezinfectant în Cosmos? Astronomii au identificat un alcool în spațiul interstelar
Dezinfectant în Cosmos? Astronomii au identificat un alcool în spațiul interstelar
Cea mai mare instalație de captare a carbonului din aer va fi construită în Islanda
Cea mai mare instalație de captare a carbonului din aer va fi construită în Islanda
O aplicație Android îți poate spune cât de prăjită e cafeaua
O aplicație Android îți poate spune cât de prăjită e cafeaua
Detalii mai puțin cunoscute din istoria Palatului Regal (DOCUMENTAR)
Detalii mai puțin cunoscute din istoria Palatului Regal (DOCUMENTAR)
Muzeul Național de Istorie a României, un edificiu a cărei construcție a început la 1894 (DOCUMENTAR)
Muzeul Național de Istorie a României, un edificiu a cărei construcție a început la 1894 (DOCUMENTAR)
Scoția vrea să organizeze un nou vot pentru independență
Scoția vrea să organizeze un nou vot pentru independență
Blestemul domniilor fanariote pentru români
Blestemul domniilor fanariote pentru români
„Salata rusească” din meniul summitului NATO de la Madrid a iscat nedumeriri
„Salata rusească” din meniul summitului NATO de la Madrid a iscat nedumeriri
Țara care opreşte alimentarea cu combustibil. Stocurile s-ar putea epuiza în câteva zile
Țara care opreşte alimentarea cu combustibil. Stocurile s-ar putea epuiza în câteva zile
Aproape 1,4 milioane de ucraineni au intrat în România de la începutul războiului
Aproape 1,4 milioane de ucraineni au intrat în România de la începutul războiului