Genetic, suntem aproape identici cu cimpanzeii. De ce suntem, totuşi, atât de diferiţi de ei?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Omul are, în lumea de azi, două „rude” apropiate, genetic vorbind: cimpanzeul comun, Pan troglodytes (cel mai adesea numit, pe scurt, doar cimpanzeu), şi cimpanzeul pitic (Pan paniscus), numit şi bonobo (foto). Analizele genetice au arătat că aproape 99% dintre genele prezente la om se regăsesc şi la aceste specii de maimuţe.

Una dintre diferenţele majore ce îi separă pe bonobo de cimpanzei este modul în care animalele acţionează în rezolvarea problemelor. Cimpanzeii tind să abordeze conflictele în mod violent, pe când bonobo recurg la un fel de şantaj sexual, cu scop non-procreativ. Când vine vorba de relaţii de grup, bonobo evită formele de dominanţă masculină atât de des întâlnite în rândul cimpanzeilor şi se axează mai mult pe un comportament social bazat pe utilizarea bunurilor în comun.

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

Cercetătorii nu ştiu cu exactitate care au fost factorii evolutivi care au determinat aceste practici sociale atât de diferite, dar cred că procesul a început acum 1-2 milioane de ani, când populaţia formată din strămoşii comuni ai maimuţelor bonobo şi ai cimpanzeilor a fost separată în două părţi, prin formarea fluviului Congo din Africa. Acest proces a făcut ca, un milion de ani mai târziu, cele două populaţi de primate, izolate de-o parte şi de alta a fluviul, să devină, prin evoluţie, specii diferite.

La fel ca cimpanzeii, bonobo împart cu oamenii 98,7% dintre gene şi, în timp ce aceste două specii de maimuţe sunt mai apropiate între ele decât de noi (în proporţie de 99,6 %), oamenii de ştiinţă au descoperit că o mică regiune a ADN-ului nostru – reprezentând aproximativ 1,6 procente – se regăseşte numai la bonobo, iar o altă mică zonă de aceeşi mărime, se regăseşte doar la cimpanzei.

Autorii studiului, cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluţionistă, din Leipzig, Germania, bănuiesc că aceste diferenţe mici dintre genoame ar putea fi implicate în reglarea răspunsurilor venite de la sistemul imunitar, perceperea semnalelor sociale sau suprimarea tumorilor. Cimpanzeul comun, de exemplu, are o variantă a unei gene care este implicată în lupta împotriva retrovirusurilor precum HIV, variantă care nu se întâlneşte nici la bonobo şi nici la om. O altă diferenţă ar fi aceea că bonobo şi oamenii, dar nu şi cimpanzeii, au o variantă a unei proteine ce se găseşte în urină şi care are rolul de a detecta diferenţele de miros cefuncţioneazî ca indicii sociale.

Sursa: Science Mag, io9