Cercei de aur ”buciumăneşti”, cu care moţii făceau troc pentru vin – FOTO

Cercei de aur ”buciumăneşti”, piese componente ale costumului popular femeiesc, cu care moţii făceau troc în secolul al XIX-lea pentru a-şi achiziţiona cantitatea necesară de vin pentru un an, sunt expuşi în luna iulie la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

• Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur

Muzeul din Alba Iulia a prezentat, marţi, exponatul lunii iulie, respectiv o pereche de cercei din aur ”buciumăneşti”, podoabe cu o poveste interesantă. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea aceştia erau daţi la schimb de locuitorii mai săraci din zona Buciumului, din Munţii Apuseni, pentru cantităţi însemnate de vin, trocul realizându-se cu locuitori din zone viticole.

Muzeograful Adriana Ţuţuianu a declarat, la vernisarea expoziţiei, că cerceii – piese componente ale costumului popular femeiesc – ”au pătruns în zona Bucium – Abrud în secolul a XVIII-lea, fiind aduşi de la Tirol”.

Potrivit muzeului din Alba Iulia, cu prilejul zilelor de sărbătoare, la ceremoniile obşteşti, pe lângă piesele curate de port, femeile din Bucium purtau aceste podoabe.

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, voiajorii comerciali, atraşi de această zonă auriferă, aduc de la Viena cercei rotunzi, decoraţi cu piatră roşie la mijloc, înconjurată de un brâu albastru şi unul alb. Aceste modele au fost lucrate şi în atelierele din Abrud, dar nu numai din aur, ci şi din argint aurit.

Potrivit muzeografului Adriana Ţuţuianu, cerceii s-au răspândit, cu timpul, nu numai în zona Bucium, dar şi pe Valea Arieşului şi pe Valea Ampoiului, iar buciumanii renunţau la cerceii pe care îi moşteneau pentru cantităţi însemnate de vin.

Aceşti cercei mai sunt purtaţi şi astăzi de către femeile din zona Munţilor Apuseni.

Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia prezintă în fiecare lună un exponat.

Sursa: Mediafax