De 100 de ani Tezaurul României este în Rusia. ”Le-am dat ruşilor toată avuţia noastră, spre păstrare, cu acte în regulă”

Luni, 12 decembrie 2016, ora 19.00, în librăria Humanitas de la Cişmigiu, cu trei zile înainte ca un secol întreg să fi trecut de atunci, Editura Humanitas lansează Tezaurul României de la Moscova, Inventarul unei istorii de o sută de ani, cea mai amplă anchetă publicată până acum pe acest subiect.

• Nicolae Ceaușescu și recordurile vânătorești
• Bucureștiul, sub bombele zeppelinelor germane

Citiţi luni, 12 decembrie, ora 8, pe Mediafax, în avanpremiera lansării, un interviu în exclusivitate cu Marian Voicu, autorul cărţii.

La ora 19 va avea loc lansarea cărţii la care vor participa Marian Voicu, autorul cărţii şi al documentarului cu acelaşi titlu, Cristian Diaconescu, fost Ministru de Externe, Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului Băncii Naţionale a României şi Ion Bistreanu, fost Ambasador în spaţiul răsăritean. Discuţia va fi moderată de Cătălin Gomboş, jurnalist.

În volumul Tezaurul României de la Moscova, Inventarul unei istorii de o sută de ani, jurnalistul Marian Voicu prezintă păienjenişul de negocieri începute încă de la finalul Primului Război Mondial, dar care au lăsat problema Tezaurului în mare parte nerezolvată, marcată de scurte îmbunătăţiri conjuncturale şi de tergiversări fără sfârşit. Toate regimurile politice care au venit la putere de atunci au cerut ruşilor Tezaurul. Această istorie complicată a fost reconstituită în urma unei documentări foarte serioase, pe baza consultării arhivei diplomatice, a rapoartelor şi proceselor verbale oficiale, a inventarelor valorilor evacuate, materialelor apărute în presă, a jurnalelor personalităţilor implicate, a corespondenţei oficiale şi a altor documente de arhivă şi conţine interviuri luate de Marian Voicu şi Liviu Iurea unor specialişti şi diplomaţi români şi ruşi. Multe din documentele publicate în volum sunt inedite.

Pentru cei mai mulţi dintre români, Tezaurul înseamnă aurul Băncii Naţionale a României. Şi totuşi, acesta reprezenta mai puţin de o zecime din valoarea bunurilor evacuate în Rusia în 1916 şi 1917. Românii au expediat atunci tezaurele Băncii Naţionale şi ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, ale băncilor private şi ale instituţiilor publice, bijuteriile Coroanei, cele mai importante obiecte de artă din muzee şi colecţiile private, odoarele mănăstireşti, colecţiile numismatice, arhivele statului, arhivele diplomatice, manuscrisele, cărţile rare, în fine, tot ce reprezenta, ca patrimoniu, identitatea naţiunii române, începând cu secolul al XIV-lea.

S-a întors Tezaurul de la Moscova! De două ori în 100 de ani s-a transmis această veste. În 1935, în lăzile ajunse în ţară s-au descoperit documente de arhivă, hărţi cadastrale, documente de proprietare de o mare însemnătate istorică pentru noi. Iar în 1956 am primit colecţia numismatică, odoarele bisericeşti, tezaurul de la Pietroasa, obiecte de artă medievală, artă modernă şi contemporană, care între timp fuseseră scoase din cutiile sigilate în care se păstrau la Moscova şi restaurate. De fiecare dată restituirea a fost prezentată ca un gest de mărinimie, care urmărea o normalizare a relaţiilor dintre cele două state. Cu impact emoţional mare, dar urmat de constatarea că lipsesc părţi esenţiale din ce s-a trimis, fiecare transport a deschis şi noi apeluri pentru restituirea completă a Tezaurului, în special a rezervei de aur a Băncii Naţionale şi a bijuteriilor Reginei Maria.

„Încercaţi să îi povestiţi unui rus rezonabil, fără să vă înfierbântaţi, istoria Tezaurului românesc. Veţi trece, exasperaţi, de la problema simplă a unei datorii neplătite, creanţă transmisă din generaţie în generaţie, până la Basarabia, războiul de pe Frontul de Est, instalarea comunismului în România sau scutul de la Deveselu.

Pentru noi, chestiunea Tezaurului este simplă: le-am dat ruşilor toată avuţia noastră, spre păstrare, cu acte în regulă. De 100 de ani le-o cerem înapoi. Pentru români, rezolvarea problemei Tezaurului ar duce la îmbunătăţirea relaţiei bilaterale.

Pentru ruşi, îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale ar duce la rezolvarea problemei Tezaurului. Iată o situaţie fără ieşire.” (Marian Voicu).

Sursa: Mediafax