Home » Istorie » Chipul Omului de Denisova, rudă a omului modern, reconstituit în premieră

Chipul Omului de Denisova, rudă a omului modern, reconstituit în premieră

Autor: Mihaela STOICA 09.21.2019
Chipul Omului de Denisova, rudă a omului modern, reconstituit în premieră
Pestera Denisova in care s-au găsit rămășițele Omului dr Denisova
Aspectul fizic al misteriosului Om de Denisova, una dintre rudele îndepărtate ale omului modern, a fost dezvăluit după ce o echipă de oameni de ştiinţă i-a reconstituit chipul pornind de la ADN extras dintr-un deget fosilizat ce a aparţinut unei fete.

Realizarea fără precedent, descrisă ca fiind „captivantă” şi „extraordinară” de către David Reich, genetician de la Harvard care nu a fost implicat în acest proiect, arată că Omul de Denisova arăta similar cu Omul de Neanderthal, dar avea capul mai lat şi fălcile mai proeminente.

„Ne aşteptam să semene mai mult cu neanderthalienii decât oamenii moderni şi asta am găsit. Ceea ce ne-a fascinat cel mai mult a fost că denisovanii se diferenţiau de alte grupuri umane”, a afirmat Liran Carmel, autorul principal al studiului de la Universitatea Ebraică din Ierusalim.

Se crede că Omul de Denisova a trăit în urmă cu câteva zecii de mii de ani în Asia, însă până acum nu s-a ştiut nimic despre înfăţişarea lui.

Prima descoperire despre această specie a fost făcută în 2008, când a fost excavat un os al unui deget fosilizat, în peştera Denisova din munţii Altai, în Siberia, ce a aparţinut unei fete. Alte câteva rămăşiţe au fost găsite de atunci, incluzând trei dinţi mari şi un maxilar inferior. Aceste puţine descoperiri au oferit doar câteva detalii despre indivizii misterioşi.

Testele genetice au arătat că denisovanii erau rude apropiate cu neanterthalienii şi că strămoşii noştri s-au împerecheat cu ei ocazional şi au avut urmaşi, cel mai probabil acum 15.000 de ani. Parteneriatele preistorice le-au lăsat malaezienilor moderni şi indigenilor australieni circa 6% din ADN-ul Omului de Denisova, o proporţie mult mai mică regăsindu-se la est-asiatici, americanii nativi şi polinezieni. 

Liran Carmel şi colegul său David Gokhman au folosit procesul de metilare a ADN-ului la Omul de Denisova, Omul de Neanderthal şi omul modern (Homo sapiens) pentru a scoate la iveală genele care erau la fel de active la toate cele trei grupuri de populaţii şi care erau diferite la denisovani.

În video de mai sus puteţi vedea cum a fost reconstituit chipul Omului de Denisova

Având o listă de gene, cercetătorii au consultat apoi o imensă bază de date medicală care leagă tulburările genetice umane, inclusiv problemele scheletice, de defecţiuni în activitatea genelor particulare. Astfel, ei au dezlegat tiparele activităţii genetice care ar fi afectat înfăţişarea denisovanilor.

56 de diferenţe între Omul de Denisova, cel modern şi cel de Neanderthal

Gokhman şi Carmel au identificat 56 de părţi ale anatomiei denisovanilor care se diferenţiau de oamenii moderni sau de neanderthalieni, dintre care 34 au afectat craniul Denisovan. În timp ce denisovanii aveau pelvisuri largi precum neanderthalienii, cercetarea publicată în ultimul număr al revistei Cell arată că aveau cranii mai mari şi arcade dentare mai lungi sau fălci, ce făcea loc pentru dinţii lor mari.

„Poate cel mai surprinzător a fost identificarea craniilor super-largi, mai late decât ale oamenilor moderni şi ale neanderthalienilor, care au deja cranii mari”, a spus Gokhman. 

Această constatare adaugă greutate supoziţiilor că nişte cranii umane misterioase descoperite acum doi ani în Xuchang, China, ar aparţine unui denisovan.

Potrivit lui Gokhman, ieşirea la lumină a aspectelor care îi făcea unici pe denisovani îi va ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă cum s-au adaptat la condiţiile de trai şi ce rol joacă genele lor în oamenii care trăiesc astăzi.

Deşi tehnica nu este îndeajuns de bună pentru a le oferi oamenilor de ştiinţă noi măsurători exacte pentru denisovani, acest lucru poate deveni posibil în viitor.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Homo sapiens Denisova, vărul nostru îndepărtat adaptat vieţii la altitudini mari

 

Cele mai noi articole
Astronomii ar fi auzit, pentru prima oară, „sunetul” de fundal al Universului
Astronomii ar fi auzit, pentru prima oară, „sunetul” de fundal al Universului
Avertismentul cercetătorilor: Omenirea gonește spre un „viitor înfiorător” pe care nici nu îl înțelege
Avertismentul cercetătorilor: Omenirea gonește spre un „viitor înfiorător” pe care nici nu îl înțelege
Acidificarea oceanelor poate face ca unele specii să strălucească mai intens
Acidificarea oceanelor poate face ca unele specii să strălucească mai intens
Urmele unei epave misterioase au ieșit la suprafață pe nisipurile unei insule din Carolina de Nord
Urmele unei epave misterioase au ieșit la suprafață pe nisipurile unei insule din Carolina de Nord
Noi cercetări arată că există, de fapt, trei subtipuri diferite ale maladiei Alzheimer
Noi cercetări arată că există, de fapt, trei subtipuri diferite ale maladiei Alzheimer
Un dispozitiv wireless micuț ar putea fi soluția pentru obezitate și pierderea în greutate
Un dispozitiv wireless micuț ar putea fi soluția pentru obezitate și pierderea în greutate
Păsările au un misterios „simț cuantic”, iar cercetătorii l-au observat direct pentru prima oară în istorie
Păsările au un misterios „simț cuantic”, iar cercetătorii l-au observat direct pentru prima oară în istorie
Măsurătorile accelerării unui pulsar dezvăluie partea întunecată a Căii Lactee
Măsurătorile accelerării unui pulsar dezvăluie partea întunecată a Căii Lactee
China a câştigat războiul comercial lansat de Donald Trump, iar americanii suportă costurile
China a câştigat războiul comercial lansat de Donald Trump, iar americanii suportă costurile
Combustibil din plante. Cercetătorii au descoperit o metodă mai ieftină pentru producția acestuia
Combustibil din plante. Cercetătorii au descoperit o metodă mai ieftină pentru producția acestuia
Imagini inedite cu mai multe capre negre, surprinse în Munții Bucegi în timpul unei acțiuni de monitorizare
Imagini inedite cu mai multe capre negre, surprinse în Munții Bucegi în timpul unei acțiuni de monitorizare
Cercetătorii români vor să inventeze un dispozitiv care detectează uleiul falsificat
Cercetătorii români vor să inventeze un dispozitiv care detectează uleiul falsificat
Vaccinarea împotriva COVID-19. Câți dintre români s-ar vaccina acum sau după ce văd efectele adverse
Vaccinarea împotriva COVID-19. Câți dintre români s-ar vaccina acum sau după ce văd efectele adverse
Klaus Iohannis, după ce s-a vaccinat public: „Este sigur și eficient. Recomand tuturor vaccinarea”
Klaus Iohannis, după ce s-a vaccinat public: „Este sigur și eficient. Recomand tuturor vaccinarea”
Cercetătorii au aflat, în sfârșit, de ce la fiecare opt ani insectele invadează liniile de tren din munții Japoniei
Cercetătorii au aflat, în sfârșit, de ce la fiecare opt ani insectele invadează liniile de tren din munții Japoniei
Dacia lansează Bigster, un SUV de 4,6 metri lungime. Care va fi strategia Groupe Renault în următorii ani
Dacia lansează Bigster, un SUV de 4,6 metri lungime. Care va fi strategia Groupe Renault în următorii ani
Cel mai bătrân urangutan din lume a murit. „Capacitatea lui Inji de a interacționa cu oamenii a fost incredibilă”
Cel mai bătrân urangutan din lume a murit. „Capacitatea lui Inji de a interacționa cu oamenii a fost incredibilă”
Martin Luther King Jr., liderul afro-american care a marcat istoria SUA
Martin Luther King Jr., liderul afro-american care a marcat istoria SUA