Home » Istorie » Chipul Omului de Denisova, rudă a omului modern, reconstituit în premieră

Chipul Omului de Denisova, rudă a omului modern, reconstituit în premieră

Chipul Omului de Denisova, rudă a omului modern, reconstituit în premieră
Pestera Denisova in care s-au găsit rămășițele Omului dr Denisova
Publicat: 21.09.2019
Aspectul fizic al misteriosului Om de Denisova, una dintre rudele îndepărtate ale omului modern, a fost dezvăluit după ce o echipă de oameni de ştiinţă i-a reconstituit chipul pornind de la ADN extras dintr-un deget fosilizat ce a aparţinut unei fete.

Realizarea fără precedent, descrisă ca fiind „captivantă” şi „extraordinară” de către David Reich, genetician de la Harvard care nu a fost implicat în acest proiect, arată că Omul de Denisova arăta similar cu Omul de Neanderthal, dar avea capul mai lat şi fălcile mai proeminente.

„Ne aşteptam să semene mai mult cu neanderthalienii decât oamenii moderni şi asta am găsit. Ceea ce ne-a fascinat cel mai mult a fost că denisovanii se diferenţiau de alte grupuri umane”, a afirmat Liran Carmel, autorul principal al studiului de la Universitatea Ebraică din Ierusalim.

Se crede că Omul de Denisova a trăit în urmă cu câteva zecii de mii de ani în Asia, însă până acum nu s-a ştiut nimic despre înfăţişarea lui.

Prima descoperire despre această specie a fost făcută în 2008, când a fost excavat un os al unui deget fosilizat, în peştera Denisova din munţii Altai, în Siberia, ce a aparţinut unei fete. Alte câteva rămăşiţe au fost găsite de atunci, incluzând trei dinţi mari şi un maxilar inferior. Aceste puţine descoperiri au oferit doar câteva detalii despre indivizii misterioşi.

Testele genetice au arătat că denisovanii erau rude apropiate cu neanterthalienii şi că strămoşii noştri s-au împerecheat cu ei ocazional şi au avut urmaşi, cel mai probabil acum 15.000 de ani. Parteneriatele preistorice le-au lăsat malaezienilor moderni şi indigenilor australieni circa 6% din ADN-ul Omului de Denisova, o proporţie mult mai mică regăsindu-se la est-asiatici, americanii nativi şi polinezieni. 

Liran Carmel şi colegul său David Gokhman au folosit procesul de metilare a ADN-ului la Omul de Denisova, Omul de Neanderthal şi omul modern (Homo sapiens) pentru a scoate la iveală genele care erau la fel de active la toate cele trei grupuri de populaţii şi care erau diferite la denisovani.

În video de mai sus puteţi vedea cum a fost reconstituit chipul Omului de Denisova

Având o listă de gene, cercetătorii au consultat apoi o imensă bază de date medicală care leagă tulburările genetice umane, inclusiv problemele scheletice, de defecţiuni în activitatea genelor particulare. Astfel, ei au dezlegat tiparele activităţii genetice care ar fi afectat înfăţişarea denisovanilor.

56 de diferenţe între Omul de Denisova, cel modern şi cel de Neanderthal

Gokhman şi Carmel au identificat 56 de părţi ale anatomiei denisovanilor care se diferenţiau de oamenii moderni sau de neanderthalieni, dintre care 34 au afectat craniul Denisovan. În timp ce denisovanii aveau pelvisuri largi precum neanderthalienii, cercetarea publicată în ultimul număr al revistei Cell arată că aveau cranii mai mari şi arcade dentare mai lungi sau fălci, ce făcea loc pentru dinţii lor mari.

„Poate cel mai surprinzător a fost identificarea craniilor super-largi, mai late decât ale oamenilor moderni şi ale neanderthalienilor, care au deja cranii mari”, a spus Gokhman. 

Această constatare adaugă greutate supoziţiilor că nişte cranii umane misterioase descoperite acum doi ani în Xuchang, China, ar aparţine unui denisovan.

Potrivit lui Gokhman, ieşirea la lumină a aspectelor care îi făcea unici pe denisovani îi va ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă cum s-au adaptat la condiţiile de trai şi ce rol joacă genele lor în oamenii care trăiesc astăzi.

Deşi tehnica nu este îndeajuns de bună pentru a le oferi oamenilor de ştiinţă noi măsurători exacte pentru denisovani, acest lucru poate deveni posibil în viitor.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Homo sapiens Denisova, vărul nostru îndepărtat adaptat vieţii la altitudini mari

 

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un studiu pe 27.000 de bărbați răspunde la întrebarea dacă lenjeria strâmtă afectează calitatea spermei
Un studiu pe 27.000 de bărbați răspunde la întrebarea dacă lenjeria strâmtă afectează calitatea spermei
Înlocuirea lactatelor cu băuturi vegetale nefortificate poate duce la deficiențe de nutrienți
Înlocuirea lactatelor cu băuturi vegetale nefortificate poate duce la deficiențe de nutrienți
Unele dintre cele mai vechi și mai spectaculoase opere de artă rupestră din lume sunt protejate de un scut invizibil
Unele dintre cele mai vechi și mai spectaculoase opere de artă rupestră din lume sunt protejate de un scut invizibil
Stoicismul s-a născut sub un portic din Atena și a ajuns să conducă Imperiul Roman! Povestea filosofiei care l-a cucerit pe Marcus Aurelius (P)
Stoicismul s-a născut sub un portic din Atena și a ajuns să conducă Imperiul Roman! Povestea filosofiei care l-a cucerit ...
Mergeau 30 de kilometri în cinci ore și se antrenau cu arme de două ori mai grele! Cum își pregăteau romanii soldații și ce legătură aveau cu filosofia lui Marcus Aurelius (P)
Mergeau 30 de kilometri în cinci ore și se antrenau cu arme de două ori mai grele! Cum își pregăteau romanii soldații ...
Astronomii au crezut că acest obiect este o galaxie din Universul foarte timpuriu, dar apoi a început să se miște
Astronomii au crezut că acest obiect este o galaxie din Universul foarte timpuriu, dar apoi a început să se miște
Astronomii sunt uimiți de o structură incredibil de lungă dintr-un sistem stelar din apropiere
Astronomii sunt uimiți de o structură incredibil de lungă dintr-un sistem stelar din apropiere
Este posibil ca neanderthalienii să fi fost mult mai organizați decât am fi crezut
Este posibil ca neanderthalienii să fi fost mult mai organizați decât am fi crezut
Legătura surprinzătoare dintre somnul din timpul zilei și demență
Legătura surprinzătoare dintre somnul din timpul zilei și demență
O pasăre hawaiană pe cale de dispariție își folosește întregul corp pentru a „săpa” după hrană
O pasăre hawaiană pe cale de dispariție își folosește întregul corp pentru a „săpa” după hrană
Romanii au construit drumuri care rezistă și după 2.000 de ani. Cum călătorea împăratul Marcus Aurelius și de ce unele șosele moderne se strică după câțiva ani (P)
Romanii au construit drumuri care rezistă și după 2.000 de ani. Cum călătorea împăratul Marcus Aurelius și de ce ...
Cum arăta harta lumii acum 2.000 de ani, pe vremea lui Marcus Aurelius. Ce știau romanii despre China, India și teritoriile necunoscute (P)
Cum arăta harta lumii acum 2.000 de ani, pe vremea lui Marcus Aurelius. Ce știau romanii despre China, India și teritoriile ...
Sorin Ene, invitat la „Podcast cu Prioritate” #116 by ProMotor. Drift, familie, mașini spectaculoase și noua generație de piloți din România
Sorin Ene, invitat la „Podcast cu Prioritate” #116 by ProMotor. Drift, familie, mașini spectaculoase și noua generație ...
Furnicile mai mici alocă o parte mai mare din bugetul lor energetic de repaus creierului
Furnicile mai mici alocă o parte mai mare din bugetul lor energetic de repaus creierului
ADN-ul antic rescrie povestea modului în care s-au răspândit limbile germanice și celtice în Europa
ADN-ul antic rescrie povestea modului în care s-au răspândit limbile germanice și celtice în Europa
Sportul în exces ar putea afecta creierul, relevă un studiu
Sportul în exces ar putea afecta creierul, relevă un studiu
Cercetătorii au presat apă între două diamante și au observat ceva ce nu mai fusese văzut niciodată într-un laborator
Cercetătorii au presat apă între două diamante și au observat ceva ce nu mai fusese văzut niciodată într-un laborator
Creierul uman își organizează emoțiile folosind o grilă hexagonală, sugerează un studiu
Creierul uman își organizează emoțiile folosind o grilă hexagonală, sugerează un studiu