Kazahstan, cuprins de cele mai ample proteste din ultimele decenii. Ce a declanșat revoltele și furia oamenilor?

Kazahstan a fost cuprins de cele mai ample proteste de la câștigarea independenței țării în urmă cu trei decenii, clădirile guvernamentale fiind incendiate și zeci de protestatari fiind uciși.

Protestele au început orașul petrolier Zhanaozen din sud-vestul țării, la data de 2 ianuarie, după ce prețurile la combustibil au crescut dramatic. Apoi, revoltele s-au răspândit rapid în țară, demonstrații având loc la Nur-Sultan și Almaty, capitala economică.

• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
• De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?

În speranța că vor înăbuși revoltele, autoritățile au decis inițial să reducă prețurile la combustibil.

Apoi, președintele Kassym-Jomart Tokayev a acceptat demisia întregului guvern. Acesta a decis, de asemenea, să declare stare de urgență în mai multe zone, inclusiv Almaty, acolo unde au fost impuse interdicții pe timp de noapte.

După aceea, Tokayev a schimbat tactica și i-a descris pe protestatari drept „teroriști” aflați sub influență „străină” și a cerut ajutor militar de la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, o alianță militară condusă de Rusia.

De ce sunt oamenii din Kazahstan atât de furioși?

Autoritățile au confirmat la 6 ianuarie că „zeci” de protestatari au fost uciși și că peste 1.000 au fost răniți în timpul confruntărilor cu poliția.

Dintre cele cinci republici din Asia Centrală care au câștigat independență după dizolvarea Uniunii Sovietice, Kazahstan este de departe cea mai mare și mai bogată. Republica acoperă un teritoriu de mărimea Europei de Vest și deține rezerve colosale de petrol, gaz natural, uraniu și metale prețioase.

Însă, deși bogățiile naturale ale Kazahstanului au ajutat la cultivarea unei clase de mijloc solide, precum și a unui grup substanțial de magnați, dificultățile financiare sunt răspândite și sistemul bancar a căzut victimă crizelor profunde precipitate de împrumuturile neperformante. Totodată, nivelurile de corupție din regiune sunt la cote ridicate.

Nemulțumirile mocnesc de mult timp în Zhanaozen din cauza unui sentiment general că bogățiile regiunii nu sunt împărțite în mod corect populației locale. În 2011, poliția a împușcat mortal cel puțin 15 oameni în oraș care protestau pentru lucrători petrolieri concediați în urma unei greve.

Atunci când prețurile pentru gazul lichefiat folosit de majoritatea oamenilor din zonă pentru a-și alimenta mașinile s-au dublat peste noapte, răbdarea multora a cedat.

„Oamenii s-au săturat de aranjamentul schizofrenic al actualului guvern”

Suprimarea vocilor critice este de mult timp o obișnuință în Kazahstan. Orice personaj care încearcă să critice guvernul este fie suprimat, înlăturat sau cooptat. Așadar, deși aceste demonstrații au fost neobișnuit de mari, unele înregistrând chiar și peste 10.000 de oameni, cifre considerabile pentru Kazahstan, niciun lider al protestelor nu a fost dezvăluit.

Pentru mare parte din istoria recentă a Kazahstanului, puterea a stat în mâinile fostului președinte Nursultan Nazarbayev. Asta s-a schimbat în 2019, atunci când Nazarbayev, acum având 81 de ani, s-a dat deoparte și l-a numit pe aliatul său Tokayev drept succesor. În capacitatea sa de șef al consiliului de securitate care supraveghează serviciile militare și de securitate, Nazarbayev a continuat să aibă o influență considerabilă asupra țării. Tokayev a anunțat la 5 ianuarie că va prelua rolul de șef al consiliului de securitate.

Mare parte din furia oamenilor din stradă nu a fost îndreptată către Tokayev, ci mai degrabă spre Nazarbayev, care încă mai este considerat liderul suprem al țării. „Shal ket!” (Bătrâne, pleacă!) a devenit unul dintre principalele sloganuri.

„Oamenii s-au săturat de aranjamentul schizofrenic al actualului guvern din Kazahstan, în care nimeni nu știu ce decizii sunt luate, fie în administrația președintelui Tokayev sau a lui Nazarbayev”, a explicat analistul politic Arkady Dubnov pentru Euronews.

Evenimentele sunt fără precedent pentru Kazahstan

„Oamenii cer reforme economice și politice fundamentale. Oamenii cer reprezentare în guvern, libertate de exprimare, și libertatea activității politice”, a adăugat analistul, adăugând că evenimentele din Kazahstan sunt similare cu Primăvara Arabă și mișcarea EuroMaidan din Ucraina din 2013.

Evenimentele sunt fără precedent pentru Kazahstan. Țara a mai trecut prin demonstrații majore: în 2016, după adoptarea unei legi funciare controversate, și din nou în 2019, după alegerile controversate care i-au asigurat puterea lui Tokayev. Însă, nimic nu se compară cu ce se întâmplă acum.

Inițial, Tokayev a declarat că va implementa reforme și a sugerat că liberalizarea politică ar putea fi posibilă. Însă, afirmațiile ulterioare au indicat că va alege metode mai represive.

Va fi răsturnat regimul din Kazahstan?

Temur Umarov, consultant la Centrul Carnegie din Moscova, a precizat pentru Euronews că „deocamdată, situația nu este critică”.

„Părerea mea este că ce se întâmplă nu va însemna sfârșitul regimului politic actual. Vom observa doar negocieri între protestatari și autorități. Autoritățile vor face concesii, iar protestatarii vor spune dacă aceste concesii vor fi suficiente sau nu”, a explicat Umarov.

„Reformele se vor întâmplă 100%. Este o tendință care s-ar fi întâmplă chiar și fără proteste, însă acum va fi accelerată. Însă, reformele sunt posibile doar dacă protestele nu întrec măsura. În acest caz vom vedea violență”, a adăugat acesta.

Chiar dacă protestele din stradă nu vor reuși să răstoarne regimul, este posibil ca manifestațiile să ducă la o transformare mai profundă. Nu este clar, însă, ce va însemna asta.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cele mai vechi dovezi ale echitației, descoperite în Kazakhstan 

Un „vulcan de gheață” cu o înălțime de peste 13 metri a apărut pe o câmpie din Kazahstan

Rămășițele unei pisici de acum 1.000 de ani, descoperite pe Drumul Mătăsii

Cum s-au revoltat evreii după ce romanii au transformat Ierusalim într-un oraș păgân