„Războiul whisky-ului”, care a durat 50 de ani, a dus la apariția primei granițe terestre dintre Canada și Europa

„Războiul whisky-ului”, cel mai prietenos (sau cel mai pasiv-agresiv) război care nu a fost purtat niciodată, a luat sfârșit.

După 50 de ani de pretenții de suveranitate asupra insulei Hans, care este situată în Cercul Arctic și măsoară doar 1,3 kilometri pătrați, Danemarca și Canada au decis să o împartă, creând efectiv prima graniță terestră Canada-Europa.

• Mitul medieval care ascunde una dintre cele mai profunde teorii despre sufletul uman
• Legendele uitate care au modelat miturile arturiene: Iosif din Arimateea și primii Vânători ai Graalului

Să ne întoarcem în timp până în anul 1972. Oamenii de știință canadieni și danezi au fost însărcinați să determine coordonatele geografice ale micuței insule și localizarea acesteia în raport cu granițele maritime total arbitrare. În anul următor, ambele țări au susținut că insula le aparținea, scrie IFL Science.

Cum a început Războiul whisky-ului?

Timp de câțiva ani, nimeni nu s-a mai gândit la această dispută până când o companie petrolieră canadiană a făcut câteva cercetări pe și în jurul insulei. Acest lucru s-a întâmplat în timp ce cele două națiuni explorau un acord cu privire la regiunile marine din strâmtoarea Nares, unde se află insula Hans. Acordul a fost semnat în 1983, iar vestea explorării Dome Petroleum a ajuns în Danemarca în 1984.

Se spune că ministrul de atunci al Groenlandei, Tom Høyem, a zburat cu elicopterul spre Insula Hans, plantând un steag și lăsând o sticlă de băutură (probabil Schnapps), însoțită de următorul mesaj: „Velkommen til den danske ø”, adică „Bine ați venit pe Insula Daneză”.

Canadienii au făcut apoi la fel, îndepărtând steagul și lăsând o sticlă de whisky canadian, de unde a și apărut numele de „Războiul whisky-ului”. Acest „schimb” a durat ani de zile.

„Consecințele” acestui război

Războiul a atras din nou atenția presei în 2004 și de atunci, cele două națiuni și-au propus să găsească o soluție. După mulți ani, au decis să o aleagă pe cea mai evidentă: să împartă insula nelocuită în două.

Acest lucru a dus la apariția uneia dintre cele mai mici granițe din istorie și prima graniță terestră dintre Canada și Europa. Pe cale de consecință Canada și Danemarca și-au dublat fiecare instantaneu numărul de națiuni cu care se învecinează. Înainte, fiecare țară avea un singur vecin, Statele Unite, respectiv Germania.

Mai multe persoane s-au întrebat dacă împărțirea unei granițe terestre cu Europa îi va permite acum Canadei să participe la Eurovision, dar după cum probabil știm cu toții, nu este necesar ca o țară să aibă graniță sau chiar să fie din Europa pentru a participa.

Vă recomandăm să citiți și:

Coloana Infinitului. O cunoaştem cu toţii, dar puţini ştim acest detaliu despre ea

Test de cultură generală. Care este cea mai mică țară din lume?

Seceta arabă din secolul al VI-lea a contribuit la ascensiunea rapidă a Islamului. „Se căuta o speranță”

Când au fost domesticiți măslinii? Se întâmpla cu mii de ani în urmă, arată un studiu