„Regulile căsătoriei” la grecii antici, dezvăluite prin analize ADN

În Grecia Epocii de Bronz, să te căsătorești cu un verișor primar era o practică obișnuită, sugerează o nouă cercetare asupra ADN-ului antic. Descoperirea „fără precedent” marchează prima dată când cercetătorii au reușit să privească dincolo de cortina căsătoriilor antice din Creta minoică și Grecia miceniană, folosind material genetic din oase umane.

Într-o altă primă fază, au reușit, de asemenea, pentru prima oară, să cartografieze arborele genealogic al unei familii miceniene.

• Un râs îngropat alături de patru câini, datând din Epoca Romană, îi nedumerește pe arheologi
• Nicolae Iorga, istoricul savant care s-a lăsat angrenat în manevrele lui Carol al II-lea

Analizând genomurile a 102 oameni din Creta, din Grecia continentală și din Insulele Egee, din perioada Neoliticului și până în Epoca Fierului, echipa a reușit să facă ceva ce nimeni nu reușise până acum. Studiul a fost publicat în Nature Ecology and Evolution.

Primul arbore genealogic antic din regiunea mediteraneană, reconstituit genetic

În locuri precum Grecia, climatul face din conservarea ADN-ului o provocare. Însă, datorită ultimelor progrese în producerea și evaluarea seturilor de date genetice antice, acum este posibil ca acest obstacol să fie depășit, astfel că echipa a putut construi primul arbore genealogic al unei familii miceniene.

Folosind oasele unui copil, găsite într-un mormânt datat în Epoca târzie a Bronzului, cercetătorii au reușit să stabilească legătura de rudenie dintre șapte copii, dintre care șase au fost descoperiți ca fiind copiii și nepoții unui singur cuplu, potrivit IFL Science.

Este posibil ca al șaptelea copil să fi fost un verișor primar al unuia dintre ceilalți. Acesta este un arbore genealogic mic, dar este primul de acest fel reconstituit genetic pentru întreaga regiune mediteraneană antică.

Locuitorii antici ai insulelor grecești practicau căsătoriile cu verișori

Una dintre celelalte descoperiri și mai uluitoare ale lucrării a fost aceea că oamenii din Creta, din celelalte insule grecești și de pe continent se căsătoreau adesea cu verișorii lor primari. Dintre indivizii din zona Mării Egee studiați, aproximativ 30% aveau indicatori genetici care sugerau că erau urmașii a două persoane înrudite, poate verișori de gradul întâi sau al doilea.

Autorii studiului au scris că descoperirea este una „fără precedent” și că „dezvăluie o practică culturală care, de altfel, nu a fost testată în arhivele arheologice”.

„Mai mult de o mie de genomuri antice din diferite regiuni ale lumii sunt, în prezent, publicate, dar, se pare că un sistem atât de strict al căsătoriilor între rude nu a existat nicăieri altundeva în lumea antică”, a spus Eirini Skourtanioti, autorul care a condus studiul, într-un comunicat de presă.

Terenurile agricole ale familiei garantau o anumită continuitate

În privința motivului pentru care căsătoriile se realizau între rude pe teritoriul Greciei în perioada Epocii de Bronz, cercetătorii au încercat să ofere câteva sugestii.

„Izolarea geografică, stresul endemic al agenților patogeni, integritatea terenurilor moștenite sunt toți factori care, din punct de vedere istoric, pot face ca uniunile între verișori să fie mai favorabile, scriu autorii.

„Poate acesta a fost un mod de a împiedica terenurile agricole să fie împărțite din ce în ce mai mult? În orice caz, aceasta garanta o anumită continuitate a familiei într-un singur loc, ceea cea reprezintă o condiție importantă pentru cultivarea măslinilor și producția de vin, de exemplu”, a explicat Philipp Stockhammer, unul dintre autorii studiului.

Vă mai recomandăm și: 

Jocul cu vin pe care grecii antici îl jucau sună distractiv şi pentru oamenii de astăzi

Cele mai recente descoperiri din Epoca Bronzului făcute în situl arheologic Sanxingdui

Cum a reuşit o femeie din Grecia Antică să devină maestra unei meserii dominate de bărbaţi

Top 10 invenții din Grecia Antică pe care le folosim și în prezent