Unul dintre cei mai vechi arbori genealogici cercetați vreodată a fost reconstruit

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un mormânt de aproape 6.000 de ani descoperit în Anglia găzduiește rămășițele a 27 de membri ai familiei, reprezentând o descendență de cinci generații care au plecat de la un bărbat și patru femei, au descoperit cercetătorii folosind analiza ADN. Acesta este unul dintre cei mai vechi arbori genealogici cercetați.

Descoperirile sugerează că existau căsătorii poligame în eșaloanele superioare ale societății neolitice la acea vreme, deoarece cercetătorii cred că era puțin probabil ca bărbatul ancestral să aibă patru soții una după alta; în schimb, probabil că avea mai multe soții în același timp, scrie Live Science.

Analiza reconstruiește unul dintre cei mai vechi arbori genealogici cercetați vreodată, a spus Iñigo Olalde, genetician al populației de la Universitatea Bascilor din Bilbao, Spania, și unul dintre autorii principali ai unui studiu publicat pe 22 decembrie în revista Nature.

În cercetare au fost implicați și oameni de știință de la Universitatea Harvard din Massachusetts, Universitatea Newcastle din Regatul Unit și Universitatea din Viena, din Austria.

Este posibil ca noile tehnici să fie aplicate rapid altor colecții de ADN uman antic, a spus Iñigo Olalde.

„Acest studiu este important pentru că este primul arbore genealogic mare pe care îl obținem din preistorie. Dar probabil în următoarele câteva luni sau un an, vom primi mult mai multe”, a adăugat acesta.

Unul dintre cei mai vechi arbori genealogici e refăcut datorită unor oase din neolitic

Oasele din studiu proveneau din rămășițele umane a 35 de persoane excavate în anii 1980 din Hazleton North Barrow, din Cotswold Hills, lângă orașele gemene Cheltenham și Gloucester din vestul Angliei.

Tumulul, sau movila funerară, se afla într-un câmp al unui fermier unde sute de ani de arătură amenințaseră să o distrugă complet, așa că arheologii au efectuat săpătura pentru a păstra ceea ce a mai rămas, a spus Olalde.

În urmă cu câțiva ani, o echipă diferită de cercetători a extras material genetic din oasele și dinții rămășițelor îngropate, iar Olalde a lucrat cu secvențele de ADN pe care le conțineau pentru a pune laolaltă modul în care indivizii erau relaționați.

Curând a devenit clar că interrelațiile erau foarte complexe.

„Când acest lucru a devenit evident, m-am gândit „O, Doamne”. A fost destul de surprinzător, dar și destul de distractiv să găsesc toată această familie”, a spus el. Analiza ar putea identifica interrelațiile dintre doar 27 din cele 35 de cadavre, inclusiv două fete tinere.

Rezultatele au arătat că bărbații erau de obicei îngropați lângă tații și frații lor. Această descoperire a sugerat că descendența a fost patrilineară: cu alte cuvinte, generațiile ulterioare îngropate la mormânt au fost legate de generația cea mai timpurie prin rudele lor masculine, au spus cercetătorii.

Dar mormântul a fost, de asemenea, împărțit în două camere în formă de L, situate în nordul și sudul structurii, iar alegerea camerei în care au fost îngropați indivizii depindea de femeile din prima generație din care provin: descendenții a două dintre femei au fost îngropați în camera de nord, iar urmașii celorlalte două femei au fost înmormântați în camera de sud.

Această descoperire a sugerat că aceste femei din prima generație erau, de asemenea, semnificative din punct de vedere social în comunitatea lor și că statutul lor a fost recunoscut atunci când a fost construit mormântul, a spus Olalde.

Familia contează

Olalde a identificat, de asemenea, patru bărbați îngropați în mormânt ale căror mame făcuseră parte din descendență, dar ai căror tați nu făceau parte, pe care i-au numit „fii vitregi”. Acești fii vitregi ar fi putut fi adoptați în familie atunci când mamele lor s-au alăturat acesteia, deși era, de asemenea, posibil ca femeile să nască copii ai unor bărbați din afara familiei, care nu erau recunoscuți ca parteneri, a spus el.

Două dintre fiicele filiației care muriseră în copilărie au fost îngropate în mormânt, dar nicio fiică adultă a filiației nu a fost îngropată acolo; în schimb, este posibil să fi fost îngropați în mormintele de familie ale partenerilor lor de sex masculin, a spus Olalde.

O parte dintre persoanele îngropate nu erau înrudite genetic

În același mormânt, el a identificat și rămășițele a trei femei și cinci bărbați care nu aveau nicio relație genetică cu familia. Este posibil ca femeile să fi fost căsătorite cu bărbați îngropați în mormânt și să nu aibă copii sau doar fiice adulte care au fost apoi îngropate în altă parte, a spus el.

Semnificația celor cinci bărbați neînrudiți nu este cunoscută, dar este posibil să fi fost adoptați în familie sau conectați cumva prin relații care nu pot fi determinate genetic, a spus Olalde.

Mormântul Hazleton North datează din perioada neolitică foarte devreme din Anglia și este probabil ca strămoșii imediați ai oamenilor îngropați acolo să fi venit în Anglia din Europa continentală ca parte a unui val de imigranți de fermieri neolitici la acea vreme, a spus el.

În timp ce mormintele neolitice găsite pe continentul european nu arată o asemenea complexitate, a spus Olalde, relațiile dintre cei îngropați în mormântul Hazleton North reflectă probabil structuri de rudenie mult mai timpurii în cadrul societății imigranților.

Vă recomandăm să citiți și:

O groapă comună cu rămășițele a 25 de femei și copii, descoperită în nordul Peru

Urmele inconfundabile ale violenței, descoperite pe rămășițele umane din deșertul Atacama

O specie necunoscută de oameni a fost descoperită în Israel

Descoperire surprinzătoare: Un borcan vechi de 3.800 de ani dezgropat în Israel conținea scheletul unui bebeluș