De ce oamenii nu au blană?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cele mai multe mamifere, inclusiv strămoșii noștri, au blană, în vreme ce oamenii nu au deloc. Doar cu câteva dintre mamiferele de astăzi împărtășim această calitate – printre ele, se numără o specie de șobolani, rinocerii, balenele și elefanții.

Totuși, cum au ajuns oamenii în această situație și care sunt beneficiile pe care le oferă absența părului corporal?

Trebuie menționat faptul că oamenii au, de fapt, foarte mult păr: în medie, un individ are aproximativ cinci milioane de foliculi de păr pe suprafața întregului corp. Aproape toți foliculii aceștia produc fire de păr fin, scurt și moale, iar variantele mai groase și lungi sunt în cap, în zona axilei, în zona pubiană și pe față (în cazul bărbaților).

„Noi avem, practic, păr pe toată suprafața corpului, însă vorbim despre foliculi în miniatură. Și aceștia sunt atât de mici, încât nu mai pot susține funcția de încălzire”, a spus Tina Lasisi, antropolog la Universitatea din California.

Oamenii au în jur de 5 milioane de foliculi de păr

Oamenii de știință nu au descoperit motivul exact care a dus la transformarea firelor de păr și nici nu cunosc cu certitudine momentul când s-a produs fenomenul.

Ideea care a câștigat teren în rândul multor echipe de cercetare a fost așa-numita ipoteză de „răcire a corpului” (sau ipoteza „savană”). Teoria ar putea indica faptul că primii oameni aveau nevoie de o mai bună autoreglare a temperaturii corporale.

În timpul erei glaciare (sau Pleistocenul), Homo Erectus urmărea prada vreme de multe ore, pentru a o obosi. El folosea, atunci când vâna, unelte deloc sofisticate, notează BBC.

Acest tip de exercițiu de anduranță generează supraîncălzirea, fenomen care ar fi putut să-i pună în pericol pe indivizi. De aici, s-ar putea explica și reducerea pilozității, care le permite  oamenilor să transpire mai ușor și să își răcească trupul fără a avea nevoie de pauze frecvente.

Dovezile pentru a susține această teorie provin, de asemenea, din studii care arată că anumite gene s-au modificat, transformând foliculii de păr în glandele care secretă transpirația.

O altă teorie care ar putea explica de ce oamenii nu au blană

„Așa că toate aceste aspecte au legătură cu un drum care duce la dezvoltare. Dacă privim aceste lucruri, alături de cele pe care le putem deduce despre genele care produc pigmentația pielii, atunci am putea avea încredere să estimăm că, probabil, în urmă cu 1.5 – 2 milioane de ani, oamenii și-au pierdut părul corporal”, a mai spus profesorul Lasisi.

În 2003, o altă teorie a fost lansată , care ar putea explica de ce oamenii nu au blană. Mark Pagel, profesor de biologie la Universitatea din Reading, a avansat ipoteza „ectoparaziților” (clasă din care fac parte puricii sau căpușele). Acesta a subliniat că o primată fără blană ar fi fost victima unui număr mai mic de paraziți, ceea ce era un avantaj major.

„Dacă suntem atenți, ectoparaziții sunt, în continuare, o problemă mare în lume, fiind vorba despre insectele zburătoare purtătoare de boli, care înțeapă oamenii. Iar aceste insecte sunt specializate în a ateriza și trăi în blană, ba chiar își depun ouăle în blană”, a spus profesorul Pagel.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Poate stresul să accelereze albirea părului? Iată ce spune știința

Un nou experiment explică de ce unii oameni au părul creț

Pierderea părului la bărbați, asociată cu o băutură foarte populară

Produsele pentru îndreptarea părului, asociate cu un risc crescut de cancer uterin