Cine a fost primul om al Greciei Antice care a ajuns în Britania și Arctica?

Pytheas din Massalia, un geograf din colonia greacă Massalia, orașul modern Marsilia, din sudul Franței, a fost primul grec antic care a ajuns în Britania și la Cercul Arctic.

Primul grec antic care a ajuns în Britania și în Arctica a explorat, de asemenea, zeci de alte zone din nord-vestul Europei în secolul al IV-lea î.Hr. și a scris despre ele în detaliu.

• 52 de ani de la Apollo 16, penultima misiune care a dus omul pe Lună. Urmăreşte…
• De ce au dispărut vânători-culegătorii din Europa?

Povestea fascinantă a lui Pytheas este relativ necunoscută, dar realizările sale remarcabile continuă să inspire oamenii de știință din ziua de azi, datorită hotărârii sale de a explora ceea ce atunci era văzut drept Nordul sălbatic și necunoscut, casa unor oameni cunoscuți doar sub numele de „hiperboreeni”.

Nordicii erau o rasă de uriași?

Pentru greci, aceste latitudini existau doar în imaginație. În ceea ce îi privea pe grecii antici, condițiile dure și neospitaliere ale nordului european nu puteau fi descrise decât prin intermediul miturilor și legendelor.

Unul dintre aceste mituri sugera că nordicii erau o rasă de uriași care trăia în regiunea în care locuia Boreas, zeul grec al vântului de nord.

Cuvântul Boreas încă este folosit în greacă pentru a descrie vânturile reci, de nord, ce străbat țara în timpul iernii, subliniază Greek Reporter.

Din moment ce Boreas a trăit în Tracia, conform mitologiei, atunci hiperboreenii erau popoarele necunoscute care trăiau dincolo de Tracia, în regiunea de la nordul acesteia.

Cu toate acestea, termenul a devenit la scurt timp sinonim cu cei care locuiau în extremitățile nordice ale Europei, în ceea ce astăzi este cunoscut sub numele de Insulele Britanice, Europa de Nord și Scandinavia.

Cine a fost primul grec antic care a ajuns în Britania?

Acestea erau locurile pe care Pytheas și-a dorit atât de mult să le exploreze, deoarece niciun explorator cunoscut nu îndrăznise vreodată să încerce să ajungă în aceste tărâmuri nordice la acea vreme.

Pytheas a decis că va îndrăzni să facă ceea ce era de neconceput: să navigheze spre nord și să exploreze Insulele Britanice, țărmurile din nordul Europei, Scandinavia și chiar Cercul polar, într-un moment în care acest lucru era pur și simplu de neimaginat din cauza condițiilor meteorologice dure și reci care predominau timp de jumătate de an în aceste regiuni.

Se știe că Pytheas a scris o carte despre explorările sale din Nord, dar, în mod tragic, această lucrare nu a fost încă descoperită.

Din fericire, însă, știm multe despre primul grec antic care a ajuns la Cercul Arctic datorită unui număr de autori de mai târziu care i-au folosit opera și l-au citat de numeroase ori. Strabon, Dicaerhs, Timeu, Pliniu și Diodor din Sicilia sunt doar câțiva dintre acești savanți de mai târziu.

Pytheas a făcut prima menționare scrisă a cuvântului „Britania”

Se știe că Pytheas a călătorit în jurul întregii insule a Britaniei la mijlocul secolului al IV-lea î.Hr.; cu toate acestea, încă nu este clar cât de mult timp a durat explorarea și cât de mult din călătoria sa a fost petrecută pe pământ și nu pe mare.

Există numeroase referiri la această călătorie epică de descoperire în lucrări ulterioare, dar nu există un acord științific cu privire la înconjurul Britaniei de către Pytheas. Totuși, datorită incredibilului său tur de descoperire în jurul insulei, Pytheas este responsabil pentru prima menționare scrisă cunoscută a cuvântului „Britania”.

În lucrarea sa „Periplus” (cuvântul grec pentru circumnavigație) și așa cum este citat în „Geographica” lui Strabon, în „Istoria naturală” a lui Pliniu și în „Bibliotheca historica” a lui Diodor din Sicilia, Pytheas folosește epitetul „Bretannike” (Βρεταννική), care este cuvântul grec pentru „britanic”.

Etimologic, termenul de fapt nu este grecesc; este o transliterare greacă a modului în care unii dintre celții care locuiau pe insulă la acea vreme își numeau pământul: „Ynys Prydein”, cel mai probabil din cuvintele galeze pentru „insula Britaniei”.

Primul grec antic care a ajuns în nord a explorat cele „Trei colțuri ale Britaniei”

Se crede că aceasta este o dovadă că Pytheas a rămas pe insulă și a interacționat cu popoarele galeze și britanice care trăiau în părțile de vest și de sud ale Britaniei, mai degrabă decât cu locuitorii din zonele mai nordice, unde trăiau triburile irlandeze și scoțiene. Pytheas a menționat și cele „Trei colțuri ale Britaniei”: Kantion, Belerion (Belerium) și Orkas.

Kantion este ceea ce este acum cunoscut sub numele de Kent, comitatul englez din sud-estul extrem al Marii Britanii. Oamenii de știință cred că Belerion era Cornwall, deoarece Pytheas a menționat perimetrul său triunghiular, potrivit lui Diodor. Iar Orkas, conform celor mai mulți cercetători, trebuie să fi fost insulele Orkney, din nordul Scoției.

Dar primul grec antic care a ajuns în Britania nu și-a încheiat călătoria acolo. Exploratorul neînfricat a vrut să meargă și mai departe. Lucrări ulterioare îl citează spunând că a ajuns chiar și pe insula Thule.

Aceasta, potrivit lui Pytheas, era la șase zile de navigare depărtare de cel mai nordic colț al Britaniei. Cercetătorii nu au căzut niciodată de acord cu privire la amplasarea exactă a acestui loc, dar cele mai populare două teorii sunt că ceea ce el a numit Thule ar fi fie Islanda, fie coasta de vest a Norvegiei.

Neînfricatul explorator a făcut și măsurători foarte precise

Poate că Pytheas nu a fost primul european continental care a ajuns pe țărmurile Britaniei și ale Islandei. Cu toate acestea, el a fost primul explorator mediteranean care a explorat și descris cu meticulozitate ceea ce a văzut în Britania și în restul țărmurilor de nord ale Europei, inclusiv insulele și continentul în sine.

Observațiile sale asupra modului de viață al triburilor care au trăit în aceste locuri le-au oferit informații de neprețuit savanților antici, care au folosit opera sa ca bază pentru cărțile lor.

De asemenea, talentele științifice ale lui Pytheas au făcut posibilă una dintre primele măsurători precise la distanță lungă din întreaga lume. De exemplu, el nu numai că a estimat cu succes că circumferința Britaniei este de aproximativ 6.500 km, dar a măsurat și distanța de la partea de nord a Scoției și până la sud, la orașul său natal, Massalia.

Geograful a realizat acest lucru prin calcularea distanței pe care a parcurs-o într-o zi și a duratei acestor călătorii până la destinație.

Estimarea sa, de aproximativ 1.690 km, este pur și simplu uluitoare, deoarece distanța dintre cel mai nordic colț al Marii Britanii și orașul Marsilia de astăzi este de exact 1.800 km.

Vă recomandăm să citiți și:

„Cele mai mari și mai complete” ateliere de mumificare, descoperite de arheologi la Saqqara

Capete monumentale din gresie, dezgropate la o baie romană din Anglia

O pulbere albă, găsită de arheologi într-un sit vechi de 3.000 de ani din Armenia

Arheologii au dezgropat un număr impresionant de artefacte din Epoca Angkor