O pulbere albă, găsită de arheologi într-un sit vechi de 3.000 de ani din Armenia

O pulbere albă a fost găsită de arheologi în ruinele unei clădiri vechi de 3.000 de ani din Armenia. În urma analizelor chimice, cercetătorii au concluzionat că era făină albă de grâu. Aceasta ar fi fost folosită între secolele al XI-lea și al IX-lea î.Hr., într-o brutărie antică. 

O echipă de arheologi polonezi și armeni a făcut descoperirea în timp ce lucra la un sit arheologic din orașul Metsamor, situat în vestul Armeniei, în toamna anului 2022. După ce a identificat făina și a excavat mai multe cuptoare, echipa și-a dat seama că structura antică a fost cândva o brutărie.

• Există un singur loc pe Pământ unde atât Omul de Neanderthal, cât și oamenii moderni au…
• De ce au fost interziși câinii în Antarctica?

Făina a fost găsită inclusiv în mai multe cuptoare.

O analiză chimică a stabilit că substanța albă era făină de grâu

„La prima vedere, părea cenușă. Am știut că era ceva organic și am colectat aproximativ patru-cinci saci de material”, Krzysztof Jakubiak, profesor de arheologie la Universitatea din Varșovia, Polonia, care a condus săpăturile, potrivit Live Science.

După ce a făcut o analiză chimică, echipa a stabilit că substanța era făină de grâu folosită la coacerea pâinii.

Arheologii au estimat că, la un moment dat, aproximativ 3,5 tone de făină ar fi fost depozitate în interiorul clădirii. Clădirea era alcătuită din două rânduri de 18 coloane din lemn, care susțineau un acoperiș de stuf cu grinzi, de asemenea, din lemn.

Cercetătorii estimează că bucătăria a funcționat între secolele al XI-lea și al IX-lea î.Hr., la începutul Epocii Fierului.

„Aceasta este una dintre cele mai vechi structuri de acest gen cunoscute în Metsamor. Deoarece acoperișul structurii s-a prăbușit în timpul unui incendiu, a protejat totul, chiar și făina. Este uimitor. În condiții normale, totul ar fi trebuit să ardă și să dispară în întregime”, a spus Jakubiak.

Înainte să devină brutărie, este posibil ca această clădire să fi fost „folosită pentru ceremonii sau întâlniri, iar apoi a fost transformată în depozit”, a precizat Jakubiak.

Metsamor ar fi devenit parte a regatului biblic Urartu

Deși nu se cunosc prea multe despre vechii locuitori ai Metsamor, deoarece aceștia nu aveau o limbă scrisă, cercetătorii știu că orașul fortificat a devenit parte a regatului biblic Urartu, după ce a fost cucerit de regele Arghisti I în secolul al VIII-lea î.Hr. Înainte de aceasta, orașul a fost „înconjurat de complexe de temple cu șapte sanctuare”.

Săpăturile anterioare de la Metsamor au scos la iveală o așezare înconjurată de ziduri cu un cimitir care conținea 100 de morminte. Deși multe dintre morminte erau goale, fiind probabil prădate, un mormânt conținea mai multe pandantive din aur și aproximativ 100 de mărgele pentru bijuterii.

Vă mai recomandăm și: 

Arheologii au găsit o cramă romană antică de o opulență fără egal

Morminte vechi de 2.000 de ani, descoperite în apropierea Catedralei Notre Dame

Cel mai vechi sărut înregistrat de omenire a avut loc în Mesopotamia, acum 4.500 de ani

Francisco Pizarro, conchistadorul care a cucerit Imperiul Incaș